AȘA SĂ NE AJUTE DUMNEZEU!

Observăm, la nivel național – în buna tradiție a politicii autohtone! – mutări dintr-o parte în alta a eșichierului politic, treceri făcute fără urmă de ezitare, fără remușcări, cu argumente… traseistice care produc ilaritate și în rândul curcilor (ex.: „doar pentru cetățeni”, „nu fac decât să revin acasă”, „în sfârșit mi-am găsit drumul”, „ceilalți nu m-au sprijinit”, „așa mi-a dictat conștiința” etc. etc. etc.), toate având menirea de a scoate în evidență că, de fapt, singurul scop este – nu-i așa?! – binele general. În realitate se urmărește, cu precădere, asigurarea sprijinului pentru păstrarea… scaunelor, a privilegiilor, a protecției, fără a se ține cont de principii sau doctrine, manipulând electoratul prin intermediul grupurilor de interese, acei mercenari aflați – ca mai mereu! – pe fază, așa cum le stă bine unor oportuniști consacrați. Evident, fiind în tabăra celor de la… butoane (indiferent cine sunt aceștia!), altfel te vede lumea, nefiind necesar nici măcar să știi carte (este suficient să… silabisești și să înfiripi o semnătură!), ba chiar ai parte de anumite facilități în spiritul bunelor practici mioritice, dar – mă întreb! – mai contează, oare, cuvântul dat, verticalitatea, onestitatea, onoarea, patriotismul, dreptatea și credința în Dumnezeu? Sau este bine să continuăm a gira, cu nepăsare, doar satisfacerea orgoliilor unor indivizi aflați într-o continuă goană după bani și putere?! Din păcate, fariseii din politică nu țin cont de nimic, folosindu-se de orice – inclusiv de religie! – pentru a-și atinge țelurile, oameni aflați, vremelnic, la putere ajungând să se creadă adevărate zeități intangibile în fața cărora ar trebui, după părerea lor, să se prosterneze, cu teamă și recunoștință, supușii. Ceea ce nu conștientizează ei, însă, este faptul că, mai devreme sau mai târziu – oricât de importante ar fi funcțiile deținute acum! – vor reveni în mijlocul celor pe care astăzi îi consideră… masă de manevră și vor trebui să dea ochii cu aceștia din postura de oameni obișnuiți, fără să se mai poată ascunde sub pulpana „tătucilor” vremii. Atunci vor medita, poate, la adevărul din proverbul acela care spune „cu ce mână dai, cu aia primești” și vor înțelege că acesta vine din adâncurile unei înțelepciuni populare bazată pe experiențe trăite.
Urmează alegeri parlamentare și prezidențiale care vor stabili cine va conduce România în dificilii ani care vin și tocmai de aceea – înainte de a ștampila buletinele de vot – n-ar fi rău să ne amintim spusele lui George Orwell: „Un popor care alege politicieni corupți, impostori, hoți și trădători nu este victimă, ci complice.”
Să ne rugăm pentru neam și țară!
SONET… RĂTĂCIT!
Că oamenii mai pot gândi greșit,
Murdar, meschin sau cum mai vrei să spui,
Se-ntâmplă, dar nu-i pasă nimănui
Și tocmai de aceea sunt scârbit.
Noi înșine greșim făcând „statui”,
Pătrunși de-un sentiment nedefinit,
Realizând, abia într-un sfârșit,
Că demagogi au fost – și sunt – destui.
Așa că ne-ndreptăm spre Dumnezeu –
EL știe ce faci tu și ce fac eu! –
Să ne învețe iar să prețuim
Sinceritatea gândului, iubirea
Și să ne ierte toată rătăcirea…
Mai este, încă, timp să ne trezim!
Constantin MOLDOVAN
Până săptămâna viitoare vă doresc să fiți iubiți, iubind!