Arhivele statului susțin că documentele privindu-l pe Patriarhul Teoctist, cercetate de Cotroceni

Arhivele statului informează că fondul „CC al PCR – Secția Cadre” a fost cercetat în mod public de către Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, în 2006, unele dosare, inclusiv cel al fostului Patriarh Teoctist, fiind citate în raportul politologului Tismăneanu.
„Cotidianul” a publicat, în ediția de miercuri, dosarul de cadre al defunctului Patriarh Teoctist, care, pe lângă date biografice, conține și informația conform căreia acesta ar fi desfășurat activitate legionară și ar fi practicat homosexualismul, în timp ce era elev la seminarul teologic.
„Față de reacțiile și disputele publice care au urmat, Arhivele Naționale precizează că nu sunt implicate în acest gest mediatic. Accesul la sălile de studiu (inclusiv cea a Aparatului Central) este liber pentru toate persoanele interesate, cu respectarea reglementărilor în vigoare. Accesul este posibil în baza unei cereri și a unui permis aprobat de conducere”, se arată într-un comunicat remis, ieri, de către Arhivele Naționale Române (ANR).
Arhivele Naționale subliniază că nu doresc să fie implicate ca instituție în disputele de pe scena politică sau din societatea românească. Accesul la informație, inclusiv la Arhive, este un drept al cetățeanului, mai arată sursa citată.
Arhivele Naționale doar gestionează Fondul Arhivistic Național, iar, potrivit legii, datoria sa este să facă posibil accesul tuturor persoanelor interesate la documente, indiferent de obiectivele acestora. „Prin urmare, Arhivele Naționale nu pot fi responsabile de conținutul editorial al unor materiale istoriografice sau jurnalistice, care sunt realizate pe baza acestora”, se arată în comunicat.
Dosarele din fosta Arhivă CC al PCR au început să fie date în cercetare în urmă cu zece ani, ritmul fiind, din motive diverse, extrem de lent. Ne dorim, ca într-un timp cât mai scurt, să reușim inventarierea și punerea la dispoziția publicului a întregului fond arhivistic al fostului Partid Comunist Român (PCR).
„În privința fondului «CC al PCR – Secția Cadre», acesta a fost cercetat în mod public de către Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, în 2006, unele dosare, inclusiv cel al fostului Patriarh, fiind citate în Raportul Final. Este evident că acest simplu fapt a creat un precedent. Reamintim că potrivit Recomandării R ( 2000) 13 a Comitetului de Miniștri al Statelor Membre ale Uniunii Europene orice document arhivistic care a fost odată accesibil cercetătorilor devine accesibil tuturor”, se susține în comunicat.
Totodată, ANR afirmă că această controversă mediatică arată din nou importanța unei dezbateri publice lărgite și serioase asupra Arhivelor Naționale. Conducerea Arhivelor Naționale ale României se angajează să inițieze în cel mai scurt timp această dezbatere. Sunt invitați să participe la aceasta istorici, jurnaliști, organizații civice și toți cei interesați în problema memoriei naționale.
De asemenea, ANR anunță organizarea unei conferințe de presă pentru luni la sediu său din Capitală.
Cotidianul: „Dosarul referitor la Patriarh provine din arhiva CC al PCR, secția cadre, nr. A/592”
Reacția ANR survive precizării din Cotidianul, potrivit căreia dosarul referitor la Patriarh provine din arhiva CC al PCR, secția cadre, nr. A/592, și se află în prezent depozitat la Arhivele Naționale. Conține zece file A4 bătute la mașină – grupate în cinci fișe. Trei dintre acestea, asemănătoare, datează din perioada în care Teoctist era mitropolit al Olteniei (1973-1977), doar una fiind datată 11 decembrie 1974. A patra fișă a fost întocmită după numirea lui Teoctist în rangul de arhiepiscop al Iașilor și mitropolit al Moldovei și Sucevei (1977-1986).
Ultima fișă, o aducere la zi a celei de-a patra, poartă antetul Departamentul Culte, este semnată de șeful instituției, Ioan Cumpănașu, a fost redactată pe 30 iunie 1988 și se referă la perioada în care Teoctist se afla în scaunul de Patriarh, acesta fiind documentul prezentat de „Cotidianul”.
Potrivit Șefului Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste, politologul Vladimir Tismăneanu, „un dosar de cadre conținea de regulă o autobiografie, care era de obicei adusă la zi la doi-trei ani”.
„Fiecare instituție de stat avea un dosar de cadre, la care se adăugau dosarele partidului”
„Fiecare instituție de stat avea un dosar de cadre, la care se adăugau dosarele partidului. Trebuie înțeles faptul că totul pleca de la celebra formulă a lui Stalin, «Cadrele decid totul». Alături de autobiografie, în dosar mai figurau referințele pe care «cadristul» le lua pe bază de discuții cu diverse persoane – sugerate de subiect – sau altele. Se făceau și aprecieri din partea «cadristului» asupra atitudinii și comportamentului, iar, în plus, se culegeau informații despre viața personală a subiectului. Sistemul s-a bazat întotdeauna pe constrângere și șantaj. În cazul lui Teoctist, cred că vorbim de trei dosare: dosarul de personal, aflat probabil la Patriarhie, dosarul de cadre, din arhiva CC, pentru că Teoctist era considerat un demnitar important al statului, și dosarul care ar trebui să fie la CNSAS”, a precizat Tismăneanu pentru publicația citată.
Acuzațiile privind trecutul legionar nu sunt o noutate. În 2001, istoricul Dorin Dobrincu și fostul angajat al CNSAS Gabriel Catalan publicau în presa centrală o serie de documente provenite din Arhiva SRI, conform cărora, în tinerețe, Teoctist ar fi participat la rebeliunea legionară din 1941 și ar fi devastat o sinagogă, relatează Cotidianul.
În plus, în documentele citate de Catalan se mai afirma că Teoctist „este cunoscut că a practicat homosexualitatea”, notează sursa citată, precizând că în presă a fost invocată o notă din 1957, care conținea o delațiune a unei surse a Securității.
Publicația mai a sublinia faptul că doar ultima fișă de cadre a lui Teoctist menționează trecutul homosexual al acestuia, precedentele patru rezumându-se să treacă în revistă doar trecutul său legionar.
„E posibil ca acea informație (referitoare la homosexualitate – n.r.) să fi fost oferită ulterior de Securitate“, crede Vladimir Tismăneanu.