Aproape 450.000 de cetățeni moldoveni au depus, între 1991 și 2012, cereri pentru obținerea sau redobândirea cetățeniei român, peste 320.000 dintre acestea fiind soluționate pozitiv, iar alte aproximativ 125.000 de dosare urmând să fie rezolvate, potrivit unui studiu al Fundației Soros.
Studiul relevă faptul că legislația în domeniul acordării sau redobândirii cetățeniei române s-a stabilizat în mare parte. Modificările legislative operate de curând, în 2013, sunt proceduri de „cosmetizare” care au rolul de a îmbunătăți aspectele sensibile din circuitul dosarului de cetățenie, cum ar fi în special termenul de 60 de zile stabilit pentru solicitarea de relații de către Autoritatea Națională pentru Cetățenie de la alte instituții abilitate, se arată în studiul „Redobândirea Cetățeniei Române: O politică ce capătă viziune”, realizat de Fundația Soros.
Potrivit cercetării, numărul total de dosare soluționate între 1991 și 2012 este de 323.049, fiind vorba practic, aproape în totalitate, de răspunsuri pozitive. Numărul dosarelor soluționate continuă să crească, dar numărul de cereri este în scădere, subliniază realizatorii studiului.
Numărul total de cereri înregistrate până la sfârșitul lui 2012 este de 449.783, rămânând aproximativ 125.000 de dosare care trebuie soluționate.
Potrivit studiului, în 2012, au fost depuse 87.015 de cereri, fiind primul an în care s-a înregistrat o scădere a acestora, de la 100.845 depuse în 2011.
Realizatorii cercetării spun că un dosar poate să includă, pe lângă adultul care a făcut cererea, și unul sau mai mulți copii minori. Astfel, ei estimează la peste 400.000 numărul cetățenilor moldoveni care sunt beneficiari ai procedurilor de redobândire a cetățeniei.
„Din păcate, Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) nu compilează registre separate pentru copiii minori, astfel că nu putem să calculăm cu exactitate numărul total de noi cetățeni. Este însă firesc să presupunem că cel puțin o parte dintre beneficiarii adulți au și copii minori. Presupunând că cea mai mare parte a dosarelor soluționate au răspuns pozitiv și că cel puțin un sfert dintre beneficiarii adulți au un copil minor în îngrijire, estimăm că numărul total de persoane (adulți și minori) din fostele teritorii românești, beneficiare ale prevederilor legale privind redobândirea cetățeniei, este de minim 400.000, între 1991 și 2012. De asemenea, acest număr ar putea să crească cu încă 150.000 din soluționarea dosarelor deja înregistrate, la care se pot adăuga noi cereri înregistrate începând cu 2013”, se arată în studiu.
În ceea ce privește motivația redobândirii cetățeniei, cel mai frecvent motiv enunțat a fost „nevoia de angajare în România, ca urmare a absolvirii studiilor aici”.
Inițiatorii studiului mai spun că, în timp ce legislația „pare a se fi stabilizat într-o formă suficient de bună”, rămân câteva puncte slabe, în domeniul implementării.
„Astfel, viteza de procesare a dosarelor este în continuare scăzută. Totuși, este necesar ca ANC să primească cel puțin temporar resurse suplimentare. Spunem temporar pentru că datele arată o scădere a numărului de dosare noi, deci probabil că în câțiva ani fluxul de solicitări se va stabiliza. Până atunci însă, este nevoie de asumarea unui efort pentru a depăși vârful de solicitare”, se mai arată în studiu.
Realizatorii cercetării mai consideră că solicitarea cazierului românesc solicitanților de cetățenie este nefirească. „În mod normal, statul român nu trebuie să ceară unor persoane să fie purtători de informație de la un ghișeu la altul, ci, prin proceduri interne, să transfere datele despre cazier între instituții. Dacă admitem, totuși, punctul de vedere că acest cazier e un prim pas de verificare a comportamentului solicitantului de cetățenie, atunci ar trebui ca statul român să creeze și condițiile optime ca solicitanții de cetățenie să-l poată obține relativ ușor. Recomandăm înființarea acestui serviciu la reprezentanțele diplomatice ale României în Republica Moldova, lucru care poate contracara activitatea nefiscalizată a intermediarilor, fluidiza procesul și nu în ultimul rând poate genera venituri la bugetul de stat”, se spune în studiu.
Pe de altă parte, realizatorii studiului sunt de părere că durata procedurii de transcriere a actelor este „scandalos de mare”. „Statul român clachează tocmai la finalul procedurii de redobândire, după ce a depus eforturi susținute de a îmbunătăți activitatea ANC. Se impun măsuri drastice la acest capitol, pentru eficientizarea acestei proceduri”, se recomandă în cercetare.
