– Un complex multifuncțional construit cu bani olandezi, inaugurat anul trecut în noiembrie, pentru copii din centre de plasament, din familii sărace, dar și pentru mame agresate, este încă nefuncțional din cauza unor aprobări „întârziate”
– Olandezii au amenajat în premieră la Fundu Moldovei singurul centru pentru mame agresate din județ, dar până acum, în ciuda solicitărilor, nu a fost internată nici o persoană
La începutul lunii noiembrie a anului trecut a fost deschisă la Fundu Moldovei „Casa Visătorii”, un edificiu în care o firmă olandeză a investit aproape 250 de mii de euro. Cu acești bani s-a ridicat complexul de servicii sociale cu multiple funcționalități: centru rezidențial de tip familial pentru 13 copii, centru de zi pentru 23 de copii săraci din comunitate, și un adăpost de urgență pentru victimele violenței în familie (mame agresate, gravide sau cu copii mici).
Bătrânii singuri din sat trebuiau să primească zilnic o masă caldă în acest centru. Inițiativa Fundației Umanitare „Stichting HAR” din Wychen, care a venit la Fundu Moldovei împreună cu sponsori din țara lalelelor precum „Wilde Ganzen” din Hilversum și „NCDO” din Amsterdam, n-a dat rezultate, pentru că din noiembrie și până acum nici un copil, mamă sau bătrân nu a beneficiat de serviciile acestui complex.
– Bugetul și organigrama pe 2006 au întârziat cu două luni deschiderea Centrului Rezidențial
Chiar de la venirea investitorilor olandezi la Fundu Moldovei au fost încheiate parteneriate între Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava, Primăria Fundu Moldove și Fundația Româno-Olandeză „Viorica și Ria”. Consiliul Județean Suceava a pus la dispoziție 15.000 Euro, iar Primăria Fundu Moldovei a donat pământul pentru construcție. De la inaugurarea centrului și până acum au venit sute de sesizări, pe adresa Primăriei din comună, din partea fundației olandeze care era mirată de ce nu este folosită construcția. Viceprimarul comunei Fundu Moldovei, Florin Tonegari, s-a plâns că „centrul nu este funcțional pentru că nu a primit „autorizație” de la Consiliul Județean”. La 1 ianuarie 2006 trebuia să fie deschis Centrul Rezidențial, pentru 13 copii care sunt în sistemul de protecție, dar care provin din familii din zona Fundu Moldovei, numai că acest lucru nu a fost posibil. Bugetul pe 2006, după cum ne-a spus vicepreședinta Consiliului Județean Suceava, Stela Acatrinei, a fost aprobat în luna ianuarie. „După primirea bugetului, Consiliul Județean Suceava a propus spre aprobare Agenției Naționale a Funcționarilor Publici București organigrama pentru 2006, iar în ședința de pe 16 februarie 2006 am primit răspunsul afirmativ”, a mai spus Acatrinei. Tot în aceeași ședință s-a luat hotărârea ca de pe 1 martie 2006 să fie deschis, oficial, Centrul Rezidențial de la Fundu Moldovei, ceea ce înseamnă că va fi angajat personal calificat pentru îngrijirea și educația celor 13 micuți selectați pentru a sta în centru. „Restul serviciilor care pot fi oferite de către complexul construit de olandezi ar trebui suportate de Primăria din comună, conform protocolului încheiat inițial”, ne-a explicat Gheorghe Straton, directorul Direcției de Asistență Socială Suceava.
– „Nedumerire” olandeză
În toată această perioadă, după cum ne-a spus viceprimarul comunei Fundu Moldovei, din trei în trei zile au sosit pe adresa primăriei scrisori de la fundația olandeză care se întreabă de ce nu a fost dat în folosință Complexul, de ce nu pot beneficia mame cu probleme de acest adăpost, dacă tot este primul și singurul din județ, „că mame bătute de soții sau concubinii în stare de ebrietate, și scoase în miez de noapte cu copiii în brațe sunt destule”. Construcția de la Fundu Moldovei este prevăzută cu un salon cu patru paturi pentru mame și patru paturi pentru copii, unde pot fi internate pentru o perioadă scurtă de timp (până ce își rezolvă problemele familiale) femeile care au fost agresate. Laurenția Ciumău, referent pe probleme sociale din cadrul Primăriei Fundu Moldovei, ne-a spus că „atâta timp cât Primăria nu are bani cu care să susțină serviciile din cadrul complexului „Visătorii”, și Direcția de Asistență Socială se va ocupa doar de Centrul Rezidențial, atunci celelalte servicii nu vor fi folosite, ceea ce este o mare pierdere. Avem destui copii săraci, bătrâni care ar avea nevoie de o masă caldă, avem bucătăria, dar nu avem și bani pentru aprovizionare. Olandezii au spus de la început că ei construiesc imobilul, îl dotează cu toate cele necesare, urmând ca, ulterior, Consiliul Județean, Direcția de Asistență Socială și noi să ne ocupăm în continuare de administrarea complexului. Dacă nu vom avea sponsori, bani, clădirea se va deteriora, și este un mare păcat”.
Chiar dacă fiecare parte implicată a căutat să convingă, să aducă argumentele cele mai favorabile, legislația, birocrația, „neînțelegerile” rămân cauzele pentru care o investiție străină de peste 250 de mii de euro „cade”, dacă nu în totalitate, măcar mare parte din ea. Mamele lovite de soți alcoolici, copiii săraci și bătrânii nevoiași rămân în continuare la voia sorții, în timp ce Casa „Visătorii” stă cu lacătul pe ușă.
