Direcția de Sănătate Publică (DSP) Suceava, în parteneriat cu furnizorii de servicii medicale și autoritățile administrativ – teritoriale cu asistență medicală comunitară, organizează în luna ianuarie campania cu tema sănătatea mintală. O analiză a grupurilor populaționale afectate de boli mintale, transmisă de directorul DSP Suceava, dr. Liliana Grădinariu, arată că în județul Suceava prevalența acestor afecțiuni era de 1.929,02 cazuri la 100.000 de locuitori, în anul 2018, pentru care sunt centralizate măsurătorile. Prevalența este relativ scăzută, în comparație cu alte județe. În ceea ce privește însă bolile psihice majore, în același an de referință, 2018, în județ erau diagnosticate 1.190,13 cazuri la 100.000 de locuitori, ceea ce ne plasa în zona medie, la nivel național.
Dintre bolile grave este menționată maladia Alzheimer, de care în România suferă aproximativ 270-300.000 de persoane, mult peste media europeană, cu o rată a diagnosticării între 10-15%. În anul 2018, prevalența bolii la scară națională a fost de 165,1 cazuri la 100.000 de locuitori. Județul Suceava a comunicat o rată redusă a demenței Alzheimer, de 110,8 cazuri la 100.000 de locuitori, comparativ cu Tulcea, de exemplu, care a comunicat 501,1 de cazuri la 100.000 de locuitori.„În țara noastră nu este încă recunoscut faptul că demența reprezintă o problemă de sănătate publică, nefiind elaborată o strategie națională privind această afecțiune. Luând în considerare numai cazurile de demență Alzheimer și, fiind dovedit faptul că alături de o persoană cu demență sunt implicate încă 3-4 persoane, calitatea vieții a cel puțin 1 milion de oameni în țara noastră este profund perturbată”, subliniază dr. Grădinariu.
Bolnavilor diagnosticați cu boala Alzheimer li se adaugă cei care sunt îngrijiți de familie și sunt nediagnosticați. „România, cu o populație tot mai îmbătrânită, riscă să devină o uriașă rezervație a oamenilor fără memorie, cărora li se adaugă și cei ce suferă de alte forme de demență”, a afirmat dr. Liliana Grădinariu.
Din analiza transmisă de șefa DSP Suceava, reiese că România se află pe penultimul loc între țările europene privind fondurile alocate pentru îngrijirea bolilor creierului, fenomen explicabil în cea mai mare parte prin absența serviciilor de îngrijire.
- Depresia poate duce la suicid și reprezintă a doua principală cauză de mortalitate în rândul tinerilor cu vârsta între 15 și 29 de ani
În ceea ce privește depresia, în Europa, una din douăzeci de persoane suferă în prezent de depresie și o persoană din patru va trece printr-un episod depresiv la un moment dat în viață. Referitor la prevalența depresiei pe grupe de vârstă, vârful se întâlnește la femeile adulte cu vârsta între 55-74 ani, peste 7,5%, iar la bărbați, peste 5,5,%.
Depresia apare și la copii și la adolescenți cu vârsta sub 15 ani, dar la un nivel mai scăzut comparativ cu grupele de vârstă înaintată. La copiii aflați înainte de pubertate, depresia se manifestă frecvent prin semne ale corpului, agitație, halucinații auditive, neliniște sau frică. În adolescență, depresia este adesea asociată cu consumul de alcool sau droguri, comportament antisocial, probleme la școală, stări de neliniște. La copii și adolescenți, iritabilitatea este un simptom obișnuit al depresiei. La aceștia, boala se însoțește adesea de iritabilitate și tulburări de comportament.
La vârstnici apare lipsa de energie și apatia, precum și dificultăți de concentrare, memorie, gândire asemănătoare pacienților cu demență.
Femeile care au născut pot prezenta, în decurs de 4 săptămâni de la naștere, un episod depresiv care poate avea diferite forme de gravitate, de la insomnie, oboseală și labilitate emoțională până la sinucidere.
Depresia, în forma sa cea mai severă, duce la suicid, care reprezintă a doua principală cauză de mortalitate în rândul tinerilor cu vârsta între 15 și 29 de ani, după accidentele rutiere.
O altă problemă de sănătate mintală este consumul de droguri, unde prevalența consumului de canabis este de aproximativ cinci ori mai mare decât cea a altor substanțe. Deși consumul de heroină și alte opioide se menține relativ scăzut, acestea continuă să fie drogurile cel mai frecvent asociate cu formele mai nocive de consum, inclusiv consumul prin injectare.
Printre problemele serioase ridicate de sănătatea mintală se numără faptul că persoanelor afectate nu le sunt recunoscute capacitățile mintale, există o lipsă a cunoașterii și a înțelegerii bolii mintale, de către publicul larg, precum și o stigmatizare asociată acestora, care poate afecta sănătatea pacienților. Dr. Liliana Grădinariu precizează că înțelegerea sănătății mintale, atât pentru pacienți în mod individual, cât și pentru familie, precum și pentru autoritățile publice, depinde și de existența unui diagnostic precis și coerent. „Identificarea și promovarea celor mai bune practici de diagnostic precoce al bolii mintale sunt necesare în vederea optimizării utilizării intervențiilor în stadiile timpurii, în care sunt cele mai eficiente. Prin diagnosticări și intervenții precoce s-ar putea întârzia progresul bolii către stadii avansate, obținându-se astfel o amânare a instituționalizării și o reducere a costurilor ridicate generate de îngrijirea terminală, pe termen lung. Deja s-au înregistrat progrese la nivelul UE în dezvoltarea unei baze pentru diagnosticul precoce și precis, care permite și utilizarea optimă a tratamentelor existente”, a subliniat medicul.
Scopul campaniei „Împreună pentru sănătatea mintală! Să înlăturăm stigmatul bolilor mintale!” este de a crește nivelul de informare și conștientizare a populației generale și a profesioniștilor din asistența medicală primară privind problematica sănătății mintale.
