Aproape 10.000 de credincioși au participat la procesiunea din jurul Parcului Icoanei din Capitală, în Duminica Ortodoxiei, sărbătoare ce datează din anul 843 și care reprezintă biruința Bisericii Ortodoxe asupra ereziilor, prin cinstirea sfintelor icoane împotriva celor care le huleau și le distrugeau.
Pelerinii veniți de la cele 40 de lăcașe de cult din Sectorul 2 al Capitalei au purtat în mână icoane, mai mari, mai mici, una singură, reprezentativă, sau chiar mai multe, fiecare după cum l-a îndemnat credința sau cei apropiați.
În pofida vremii nu prea prietenoase, cu vânt și cer întunecat, bucureștenii nu au ezitat să aștepte în liniște slujba de sfințire a icoanelor, la care a participat un sobor format din 80 de preoți și condus de episcopul vicar patriarhal Ciprian Câmpineanul.
Cei mai mulți participau pentru a treia oară la această sărbătoare și „nu ar fi rămas acasă nici dacă ar fi fost viscol”, după cum a spus Maria Cercan, o pensionară venită la procesiune. Femeia avea cu ea trei icoane. „Una, simbol de mulțumire Domnului pentru primul născut. A doua, pentru nepoți și viața cu sănătate, iar a treia, nădejdea unui sfârșit creștinesc. Cu ele vin de fiecare dată”, a continuat femeia.
Oamenii s-au grupat în jurul scenei amenajate în parcul de lângă Biserica Icoanei, ridicând icoanele deasupra capului pentru ca apa sfințită să ajungă la „sfinții în care și-au pus nădejdea”.
Episcopul vicar patriarhal, Ciprian Câmpineanul, prezent și la celelalte două procesiunii din anii precedenți, le-a explicat celor veniți în Parcul Iconaei semnificația acestei sărbători.
„Această procesiune, litanie sau pelerinaj cu icoana este un semn de mărturisire a credinței. Cine nu cinstește icoana, nu îl cinstește pe Dumnezeu. Acest pelerinaj nu se vrea o acțiune demonstrativă, ci un gest de recunoștință față de cei care s-au jertfit pentru dreapta credință”, a explicat înaltul ierarh.
Importanța Zilei Ortodoxiei a fost explicată de toți preoții, la slujba Sfintei Liturghii, săvârșită duminică dimineață în toate bisericile.
De fapt, Duminica Ortodoxiei consacrată dreptei credințe datează din anul 843, când s-a hotărât la Constantinopol că Duminica I din Post trebuie să fie închinată mărturisirii dreptei credințe și amintirii faptului că Biserica Ortodoxă s-a luptat pentru cinstirea sfintelor icoane împotriva celor care le huleau și le distrugeau.
„Sfintele icoane nu sunt doar o podoabă în biserică, adică un mijloc estetic de a înfrumuseța biserica. Sfintele icoane fac parte din mărturisirea dreptei credințe, încât nimeni nu poate fi ortodox dacă nu cinstește sfintele icoane. Ele nu se adaugă la credința ortodoxă ca o anexă, ci exprimă credința ortodoxă într-o formă completă, nu numai sub formă de mărturisire a credinței ca mijloc de pomenire sau memorie vizuală, ci și sub formă de rugăciune ca cinstire a sfântului al cărui chip este zugrăvit pe icoană”, a spus Patriarhul Daniel în cuvântul de învățătură din Duminica Ortodoxiei.
Și pentru că este o zi specială, în prima duminică din Postul Mare, numită „Duminica Ortodoxiei”, în toate bisericile ortodoxe s-a oficiat Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. Această liturghie, una dintre cele trei existente în cultul ortodox, se oficiază numai de 10 ori pe an. În Postul Sfintelor Paști ea se oficiază în primele cinci duminici ale acestuia.
