Agențiile de Plăți și Intervenții pentru Agricultură din țară au demarat, de luni, campania de primire a cererilor de plată pentru anul 2026, fermierii putând depune solicitările în perioada 16 martie – 5 iunie 2026 inclusiv, la Centrele APIA județene sau locale, în funcție de suprafețe.
Deși este vorba de cea mai importantă campanie din an, care vizează zeci de mii de suceveni, APIA Suceava nu a găsit de cuviință să anunțe în vreun fel despre această campanie. Nici printr-un comunicat de presă, nici pe o pagină de facebook a instituției, să zicem, nici măcar prin intermediul Prefecturii Suceava.
Această politică, de struț cu capul în nisip, se perpetuează de ani de zile, fără ca cineva să deranjeze în vreun fel conducerea de fier a APIA Suceava.
De ani de zile, instituția este condusă de același duo, format din Eugen Mogoș și Delia Moldoveanu. Comunicarea defectuoasă nu este numai cu fermierii și cu media, ci și cu alte instituții, ca să nu spunem cu toate.
- Cifrele de la APIA Suceava care bat la ochi
În județul Suceava bate la ochi de ani de zile faptul că subvențiile pe teren, prin APIA, sunt încasate de cine vrea și cine nu vrea.
Noțiunea de ”fermier activ” este cea pentru care au protestat recent fermieri din Suceava, care au acuzat cu argumente că sistemul actual este sinonim cu puțină agricultură performantă și ar fi încurajat de primăriile locale, dar și de funcționarii APIA Suceava, care nu verifică la modul real ce și dacă cultivă fermierii care au suprafețe mici.
Conform datelor oficiale, în 2025, în ceea ce privește numărul de cereri pentru subvențiile pe teren, cei mai mulți fermieri care au încasat plăți APIA pe suprafață erau în județele Suceava – 38.758 de cereri, Maramureș – 30.559 de cereri și Cluj – 27.405 cereri.
Așadar, în județul Suceava sunt bătător la ochi de mulți fermieri mici, care încasează subvenții, dar din care mulți nu ar lucra efectiv terenul.
Vladislav Petriceac, președintele Asociației Producătorilor Agricoli din Bucovina, asociație care reunește în jur de o sută de fermieri mai mari, din domeniul vegetal, dar și al crescătorilor de animale, a declarat recent pentru Monitorul de Suceava că mulți dintre cei aproape 40.000 de beneficiari nu își lucrează ei efectiv terenurile.
”Avem problema asta, oamenii profită că nu sunt verificați și încasează aceste subvenții, dar nu lucrează ei terenul. Îl dau mai departe, la cei care lucrează mai mult, dar fără contracte. Așa se ajunge ca noi, cei care vrem să trăim din agricultură, să nu ne putem dezvolta”, spunea fermierul.
Toată problema ar pleca de la faptul că nu există un control real al celor care depun cereri pentru suprafețe mici, dar și al legislației, care este permisivă cu acești fermieri mici, care practic girează lucratul terenului doar printr-o cerere pe propria răspundere.
