Fântânile publice și izvoarele de la care oamenii consumă apa pentru băut, aflate în administrarea a 33 de primării de pe raza județului Suceava, au fost controlate de inspectorii sanitari, iar rezultatele probelor arată că în marea majoritate dintre acestea apa este neconformă. Este vorba despre fântâni aflate în curtea școlilor, cele mai multe, și despre izvoare aflate în administrarea primăriilor. Din păcate, din lipsă de fonduri, doar o treime dintre primăriile din județ au încheiat contracte cu DSP pentru controlul calității apei de băut din fântânile publice.
Directorul adjunct al Direcției de Sănătate Publică Suceava, dr. Cătălina Zorescu, a declarat, ieri, în conferință de presă, că au fost recoltate 292 de probe, dintre care 156 au fost găsite necorespunzătoare din punct de vedere chimic sau/și microbiologic.
”Cu Primăria Vatra Dornei, care are multe izvoare și are și statut de stațiune, am avut o colaborare deosebită, a înțeles necesitatea acestor analize”, a declarat dr. Zorescu. Ea a menționat că la Vatra Dornei, din cele 60 de probe recoltate doar de la izvoare, o treime au fost necorespunzătoare.
Din punct de vedere chimic, cea mai mare problemă o reprezintă încărcătura de nitrați peste limita maximă admisă și în această situație se află probele de apă din toate fântânile publice și izvoare, cu excepția celor din zona de munte.
Din punct de vedere microbiologic, 81% dintre probele investigate au fost găsite neconforme. ”Practic, nu este nici o localitate în care probele să fie 100% corespunzătoare”, a spus dr. Zorescu.
Fântânile cu apă neconformă trebuie să aibă plăcuțe de avertizare
După ce primăriilor le-au fost comunicate rezultatele probelor, acestea sunt obligate să informeze populația, prin afișare, despre calitatea necorespunzătoare a apei din izvor sau din fântână. Dacă în cazul fântânilor problema este remediabilă, administrațiile locale putând să ia măsuri de curățare și dezinfecție și, după recontrol, apa să poată fi consumată, dacă probele ies conforme, în cazul izvoarelor, lucrurile sunt mai complicate. Metodologia de depistare a locului și tipului de contaminare și procedura de decontaminare sunt dificile, laborioase și costisitoare pentru bugetul unei primării.
Întrebată în legătură cu riscul reprezentat de neconformitatea apei din izvoare și din fântânile publice, din punct de vedere microbiologic, dr. Zorescu a subliniat că, în timp, se dezvoltă o așa-numită ”imunitate intestinală” pentru cei care folosesc tot timpul această apă. Probleme pot să apară la cei care o consumă pentru prima dată. Altfel spus, riscul nu este pentru localnici, ci pentru vizitatori sau turiști.
DSP efectuează astfel de verificări pe bază de contract cu primăriile sau cu proprietarul/ administratorul fântânii sau izvorului. O primărie are pe raza administrativă între 3 și 20 de fântâni publice, iar costul testării unei probe este între 75 și 110 lei/probă. Potrivit directorului adjunct al DSP, în funcție de numărul fântânilor și al izvoarelor pe care le are în administrare, o primărie plătește între 600 și 6.000 de lei pentru determinarea calității apei. Dr. Zorescu a subliniat utilitatea acestor controale deoarece, conform datelor furnizate de ACET, doar 209.101 (31%) dintre locuitorii județului Suceava folosesc apă furnizată în sistem centralizat și tratată prin cele 40 de stații de tratare a apei. Șapte dintre aceste 40 de stații nu sunt autorizate sanitar, dar sunt supravegheate în permanență de DSP.
Mai menționăm că în municipiul Suceava, primăria nu are în administrare nici o fântână publică sau izvor. Cișmelele municipalității sunt alimentate cu apă din rețeaua centralizată.






