O serie de clinici din Franța asigură consultații psihiatrice specializate pentru rudele și prietenii apropiați ai persoanelor care suferă de anorexie și alte tulburări de alimentație, informează lefigaro.fr.
Mese în familie transformate în momente de tensiune aproape de nesuportat, adolescenți care își înmulțesc comportamentele de disimulare… pentru anturajul anorexicilor, viața cotidiană capătă adeseori alura unui veritabil infern. Din acest motiv, site-urile și blogurile dedicate tulburărilor de alimentație abundă în sfaturi pentru părinții depășiți de situație: „Nu o forțați niciodată să mănânce. Însă nici nu trebuie să intrați în jocul ei. E greu să găsești calea de mijloc” – se poate citi pe site-ul bouliana.com.
Stabilimentele psihiatrice care îi primesc pe adolescenții suferind de tulburări de alimentație nu se lasă însă mai prejos: medicii care le conduc au decis să asigure consultații specializate pentru anturajul fiecărui pacient internat (în general, pentru o perioadă de trei luni), întrucât participarea persoanelor apropiate pacientului este considerată o etapă activă din tratamentul propus. Acest lucru se poate face mai întâi sub forma unor întâlniri familiale. Medicul Frédéric Lefebvre, psihiatru în regiunea Nord-Pas-de-Calais din Franța, primește în clinicile Littoral și Virval din Calais între cinci și 15 paciente anorexice. El participă cel puțin o dată la fiecare trei săptămâni la aceste ședințe speciale cu rudele și prietenii pacientelor. „Dacă anturajul nu realizează ce înseamnă această maladie, trebuie să înțeleagă că modul său relațional cu pacientul poate fi patogen”, afirmă specialistul francez.
Procedura nu are însă nimic de-a face cu terapiile familiale. Aceste ședințe au mai întâi un obiectiv educațional: trebuie să îi ajute pe părinți să înțeleagă pe ce fel de tip de gândire se bazează anorexia. Boala nu se caracterizează doar prin pierderea în greutate, ci și pe obsesia despre tot ce are legătură cu mâncarea și cu imaginea corpului. Această tulburare este înainte de toate una mintală. „Să îi ajute pe părinți să găsească un sens în acest tip de comportament, care, din nefericire, poate conduce la un pronostic sumbru, s-a dovedit deja a fi un element terapeutic”, afirmă Frédéric Lefebvre.
Benefică pentru anturaj este și participarea sa la întrunirile unui grup de discuții rezervat apropiaților pacienților internați. Astfel, medicul Edouard Carrier, psihiatru și director al clinicii Saint-Vincent-de-Paul din Lyon, a alcătuit grupuri de susținere parentală: „Pacienții sunt consultați mai întâi de un psihiatru care se ocupă doar de ei și care nu îi cunoaște pe pacienți. El le propune apoi să se alăture unui grup omogen de 10-12 persoane, care se întâlnesc la fiecare două săptămâni. Este vorba de un spațiu de schimb liber de idei în care fiecare, cu ajutorul unui terapeut profesionist, poate să își împărtășească cu ceilalți angoasele și să se elibereze de sentimentul de vină”.
Unul dintre obiectivele care trebuie atinse constă în restabilirea comunicării în familiile sever afectate de tulburarea de alimentație a unuia dintre copii. „Cel mai adesea, părinții sunt cei care cer acest lucru, pentru că ei vor să poată să comunice din nou cu copilul”, explică medicul Frédéric Lefebvre. Dar, boala și comunicarea sunt adeseori intrinseci. „Foarte adesea suntem prinși într-un cerc vicios: pe de-o parte, anorexia degradează relațiile familiale, iar pe de altă parte, aceste tulburări de comunicare accentuează maladia pacientului”.
Consultațiile psihiatrice ale anturajului pacienților includ și contacte telefonice săptămânale cu echipa de medici care se ocupă de persoana anorexică spitalizată, iar aceste conversații telefonice nu se opresc după încheierea tratamentului. Cei mai mulți părinți și apropiați ai pacienților continuă să se consulte cu psihiatrii în cauză și după externarea adolescenților suferind de anorexie.
