Andrea Bocelli este unul dintre marile mituri pozitive ale celui de-al treilea mileniu, cel mai iubit tenor din lume. În spațiul neașteptat al unei cărți, artistul toscan ne dăruiește însă o altă muzică, la fel de atrăgătoare, „muzica tăcerii“ – vocea lumii lăuntrice a unui personaj a cărui sensibilitate face ca orice reflecție să fie captivantă, orice confidență să fie prețioasă.
Un jurnal intim scris la persoana a treia
Cine este Amos? În spatele protagonistului acestui roman adevărat, al acestui jurnal intim scris la persoana a treia, transpare profilul biografic al autorului său: Andrea Bocelli.
Îndărătul artistului de talie mondială, descoperim omul, ucenicia lui artistică și existențială, profunzimea valorilor sale.
Amos își cultivă talentul cu o autocritică intransigentă și nu își pierde darul umilinței nici măcar după ce vocea lui a devenit o legendă.
În paginile acestui „portret al artistului la tinerețe“, redat într-o proză limpede ca formă și poetică în conținut, cântărețul parcurge încă o dată anii formării lui, într-un scenariu narativ care implică familia, prieteniile, cele dintâi iubiri și cele dintâi succese.
O „muzică a tăcerii“ de neuitat, exact ca vocea autorului ei
Departe de tentațiile lăudăroșeniei, în paginile cărții palpită adevărul unei vieți destinate triumfurilor, dar, ca oricare alta, marcată de linii de pornire false, de dubii, dureri mărunte și mari. Cu pasiunea sincerității, cu duioșie dezarmantă (ca atunci când descrie raportul cu tatăl său și întâlnirea cu Veronica, tovarășa sa de viață), Bocelli îl ia de mână pe cititor, făcându-l părtaș la propriul univers spiritual – atât de bogat, vulnerabil și complex – care se oglindește în cuvintele cărții.
O „muzică a tăcerii“ de neuitat, exact ca vocea autorului ei.
Sursa: www.libris.ro