Andiamo la hram!

Da! Mi-am pierdut din nerv. Mi-am pierdut din aplomb. Mi-am pierdut o mare parte din capacitatea mea de indignare. Mi-am pierdut limbajul cu care înfieram multe situații care mi se păreau strigătoare la cer. Însă nu mi-am pierdut vreodată capacitatea de a vedea ceea ce se întâmplă în societatea asta.
Foarte multă lume e împărțită. Nu numai la nivel mediatic. La nivel individual, o copleșitoare majoritate alege să fie de o parte sau alta a fenomenului #rezist. Fenomen pe care eu nu-l înțeleg. Și vreau să fiu foarte clar aici. Nu sunt nici pro, nici contra. Mi se pare doar o mare pierdere de energie într-o direcție lipsită de sens. De ce nu protestăm pentru chestiuni de care ne izbim zilnic? Cum ar fi prețul căldurii iarna. Cum ar fi infrastructura inexistentă, dar veșnic promisă. Cum ar fi prețul enorm al gazelor naturale, al curentului electric, al carburanților, care, fie vorba între noi, sunt de proastă calitate, așa ca orice consumăm în țara asta. Să vă dau un exemplu din practica mea medicală. Am observat o strânsă legătură între anumite modificări fizice la copii și alimentație. Nu se poate ca la băieți de 7-8 ani să le crească deja păr pe picioare ca la adulți. Nu se poate ca fetițe de 10-12 ani să aibă glande mamare atât de dezvoltate încât ar complexa o parte semnificativă a populației feminine adulte. Sunt absolut convins că îngurgităm alimente tratate cu hormoni sau excipienți care induc modificări hormonale. Să vă mai spun de gastrite la vârste fragede? Să vă mai spun de tot felul de alergii rebele și chinuitoare? Să vă mai spun de incidența diabetului, cancerului sau obezității? La vârste din ce în ce mai fragede. Repet că poate nu uitați astea. Suntem ceea ce mâncăm și ceea ce gândim. Uitați-vă în jur! Vă place ce vedeți?
Mă lasă rece penalii. La cum trăim și la cum suntem forțați să ne descurcăm, toți putem deveni penali. Mă lasă rece doctrinele politice. Mă lasă rece nemulțumirea unora sau mulțumirea altora. Ați vrut democrație. Ați vrut drept la opinie. Ați vrut alegeri libere și, nu-i așa?, democratice. Ăsta e rezultatul lor. Vă convine sau nu, avem conducătorii pe care-i merităm. Degeaba vin Giovanni și Constantino la demonstrații. Mai bine andiamo la hram! Singura șansă ca țara asta să se apropie de civilizație ar fi să aibă un conducător adevărat. Unul în care să se regăsească Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Vasile Lupu și Carol I.
Sunt unul din cei care militează pentru întoarcerea definitivă a celor plecați la muncă în străinătate. Sunt unul din cei care poartă o mare tristețe pentru faptul că 4 milioane de români au luat calea pribegiei. Sunt unul din cei care susțin necondiționat ideea că după atâtea milenii de evoluție a ființei umane și a societăților în care s-a organizat a venit vremea să avem parte de normalitate. Așa cum e în alte țări. Sunt unul din cei care susțin cu înverșunare faptul că nu avem nevoie de globalizare. Că ne putem descurca foarte bine în țara noastră. Cu ce avem. Cu ce putem produce. Cu inteligența nativă cu care suntem înzestrați. Cu enorma capacitate de adaptare pe care am dovedit-o de-a lungul istoriei.
Să fim învrăjbiți, să fim bolnavi și dependenți de un stat social e visul oricărui politician care are intenția de a „conduce” poporul ăsta. Ei, politicienii, ne-au vândut Europei. Ne-au distrus industria, agricultura, armata. Ne-au „privatizat” toate resursele. Ne-au lăsat fără drumuri. Că vorbim de șosele sau căi ferate. Ne-au învățat că totul se reduce la comision. Ne-au lăsat cu un sistem de sănătate subdimensionat și cu un sistem de învățământ care produce doar emigranți. Ne-au forțat să ne vindem pământul, tocmai pentru că alternativa e paragina. Ia încercați voi să cumpărați pământ roditor în Elveția sau Germania. Ia încercați voi să le defrișați munții. Așa-i că ați păți chestii deloc plăcute? Ne-au învățat să ne lăsăm dominați și să îmbogățim lanțuri de magazine sau farmacii. Ne-au învățat că tot ceea ce era împotriva firii și a naturii a devenit normal și, poate în viitor, obligatoriu. Ne-au alungat din țară cei mai buni oameni, tocmai pentru că nu sunt în stare să le ofere nimic. De 30 de ani se întâmplă toate astea. Credeți că are vreo importanță sub ce siglă sau doctrină își ascund incompetența și incapacitatea de a gândi în interesul poporului? Absolut niciuna. Mai credeți că prezența masivă la vot e o soluție?
Avem nevoie de drumuri, de spitale, de școli. Avem nevoie de locuri de muncă. Avem nevoie de educație și bun-simț. Avem nevoie de disciplină. De încredere în reprezentații statului. Avem nevoie de un lider. De un reper. Din păcate încă nu s-a născut. Continuă în schimb să se nască generații condamnate la emigrare. Generații care vor învăța foarte repede să dea un giro să cumpere quatro micii con muștar. Și vor mai învăța ceva de la stăpânii occidentali. Că nu poți să te dai șmecher în fața cuiva care te știe de când erai fraier.