Amuțirea lătrăilor

A început. Mai abrupt decât în cele mai frumoase visuri. Cu lătrăii puși la punct încă de la debut, ca un avertisment (eu zic că e vorba și de ultimul!) că CFR Cluj nu e o glumă și că banii investiți acolo se întorc cu dobândă consistentă: titlul național, poate și Cupa, dar în mod cert vor veni și cele vreo 8 milioane de euro pentru participarea în Champions’ League. La Cluj, e clar, se face treabă în toate direcțiile: antrenorul își cunoaște meseria, dar și echipa (dovadă faptul că jucătorii aduși nu-s nici șchiopi, nici pitici – mai e unul, e drept, cam burtos, dar ce goluri înscrie! – și fac exact ce trebuie, adică pur și simplu joacă fotbal) acționarii și președintele apar mai rar în „tocșăuri” și nu debitează nici înjurături, nici tâmpenii, pe scurt, e o atmosferă de lucru, profesionistă, fără termen de comparație cu vreuna din celelalte combatante cu pretenții. Care pretenții sunt în mod evident prea puțin justificate în raport cu antifotbalul etalat. Singura care nu s-a făcut de râs în această primă etapă, alături de CFR, este Poli Timișoara, care și-a făcut și ea treaba exact, aproape nemțește, ceea ce mă face să-mi amintesc că la începutul campionatului tocmai în ăstea două îmi puneam și eu speranțele de dezmorțire a unei ierarhii de mult anchilozate. Nu vă grăbiți să o adăugați și pe Dinamo, că nu vă iese socoteala: chiar dacă a câștigat, a jucat infect. Cu nimic mai bine decât panaramele Rapidului și muhaielele Stelei. Sau invers! Politica asta a minciunii ordinare și a improvizației a ajuns la punctul terminus, așa cum au ajuns și o bună parte a „vopsiților” din cele două loturi, despre care în mod premeditat (în ideea de vânzare a lor cui o fi atât de prost încât să-i cumpere!) oficialii latră că ar fi chiar fotbaliști. Fotbaliștii, să fim bine înțeleși, joacă la echipe de fotbal, nu de țurcă sau bambilici. Mă îngrozește ideea că în loc să-i spună cineva lui Nicoliță că a greșit sportul, se-nghesuie toți să-l mângâie pe creștet și să-i aline „durerea”. Că acesta o duce din durere-n durere pare să nu vadă nici Pițurcă. Iar când Naționala are ca alternativă pentru acesta doar Pinguinul cu Crampoane (ați uitat de el?) înseamnă că nici de la Națională n-avem ce aștepta. Bravo CFR! Hai Urziceni!