Asociația Magistraților din România și cea a Procurorilor cer Consiliului Superior al Magistraturii să inițieze demersuri pentru modificarea legislației, întrucât apariția în mass-media a interceptărilor creează presiune asupra imparțialității justiției și generează un climat de insecuritate.
„Asociațiile profesionale ale magistraților constantă cu îngrijorare că probe din dosare penale și, în special, interceptări telefonice sau înregistrări ambientale apar în mass-media, creând presiune asupra imparțialități justiției și un climat de insecuritate generală. Respectarea principiilor legalității și imparțialității constituie o condiție de bază a credibilității justiției”, se arată într-un comunicat remis, joi, agenției MEDIAFAX, de către AMR și Asociația Procurorilor din România (APR).
Astfel, cele două asociații cer Consiliului Superior al Magistraturii „să dispună efectuarea unor verificări privind aceste situații devenite practică constantă și, în măsura în care se stabilește săvârșirea unor abateri disciplinare, să se învestească cu soluționarea lor ori să dispună sesizarea organelor de urmărire penală”.
„Totodată, solicităm Consiliului Superior al Magistraturii să inițieze demersuri pentru modificarea legislației în sensul revizuirii normelor privind interceptarea convorbirilor telefonice, durata interceptărilor, proba autenticității înregistrărilor, securitatea acestora, explicarea conținutului de mandat de securitate națională, în conformitate cu jurisprudența CEDO în materie, astfel încât prevederile constituționale privind respectarea și ocrotirea vieții intime, familiale și private să nu fie încălcate, iar pe de altă parte cetățeanul să nu fie expus unei vulnerabilități perpetue față de organele statului”, arată sursa citată.
În opinia asociațiilor, „în niciun caz informația de interes public nu se identifică cu o interceptare generalizată a convorbirilor telefonice și nici imperativul de securitate națională nu poate expune cetățeanul sentimentului de frică și insecuritate prin încălcarea garanțiilor constituționale, insecuritatea individuală nefiind specifică expectanței de securitate și protecție pe care le așteaptă cetățeanul de la stat. Statul are obligația de a pune în valoare valențele umane și nu distrugerea acestora sau strivirea demnității individuale”.
„Integritatea morală și profesională este o condiție de bază a exercitării profesiei de magistrat, iar Consiliul Superior al Magistraturii este nu numai garantul independenței magistraților, cât și apărătorul bunei lor reputații care are repercusiuni directe asupra imaginii justiției”, arată asociațiile.
