Amânarea deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen, din cauza opoziției Olandei și Finlandei, este relatată pe larg de numeroase publicații internaționale, care merg de la prezentarea informației până la a considera această măsură o „veste bună” pentru români și bulgari.
Amânarea deciziei privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, motivată parțial de opoziția Olandei, ar trebui să îi bucure pe locuitorii acestor țări, apreciază cotidianul olandez De Volkskrant, argumentând că acest refuz îi va încuraja să lupte și mai mult împotriva corupției și criminalității organizate.
„Rareori românii și bulgarii primesc vești bune, totuși, la 22 septembrie au primit. Consiliul de miniștrii al UE a decis să amâne pe o perioadă nedeterminată decizia privind intrarea României și Bulgariei în zona Schengen de liberă circulație”, scrie cotidianul olandez.
Acesta adaugă că nu este prima dată când Haga își asumă o misiune ingrată la Bruxelles în locul altor țări membre, Olanda blocând deja aderarea Serbiei la UE din cauza refuzului Belgradului de a colabora la arestarea criminalilor de război.
„În cazul României și Bulgariei (…) trebuie intervenit acum ori niciodată. Odată ce cele două state membre, cele mai sărace din UE, vor câștiga bătălia, ele vor înceta să mai asculte Bruxelles-ul”, adaugă cotidianul.
„Pentru că aceste țări vor să meargă înainte nu înseamnă că nu trebuie să fim atenți la conținut. Nu putem să închidem ochii cu privire la problemele drogurilor, imigrației și traficului de arme” din aceste țări, a justificat decizia țării sale ministrul olandez Gerd Leers, citat de agenția belgiană Belga.
Aceste declarații au fost făcute în urma reuniunii miniștrilor europeni de Interne care au amânat decizia privind aderarea României și Bulgariei la Schengen, explică postul de radio Voice of America.
Associated Press atrage atenția că disputa privind Schengen riscă să degenereze. După ce Olanda și-a anunțat opoziția față de intrarea României și Bulgariei, România a început să blocheze importurile de flori din această țară, afirmând că există nereguli în documentele care însoțesc aceste transporturi și că plantele ar putea conține o „bacterie periculoasă”. Esther de Lange, eurodeputat olandez, a numit această inițiativă „un șantaj de școală veche”.
Cotidianul economic Financial Times subliniază că speranțele celor două țări de a intra în Schengen au fost spulberate, joi, când țările nordice s-au opus aderării lor din cauza îngrijorărilor privind corupția.
Cotidianul britanic amintește că problema aderării celor două țări la Schengen a devenit un motiv de dispută în relațiile dintre statele est-europene – multe dintre ele cu granițe externe ale UE – și restul Europei.
„Imaginați-vă că aveți o ușă cu opt dintre cele mai bune lacăte din lume. Dar în fața acestei uși stă cineva care lasă pe toată lumea să intre, atunci aveți o problemă”, a declarat ministrul olandez al Imigrației.
Potrivit Financial Times, diplomații implicați în negocieri au declarat că problema ar putea fi discutată de liderii UE la întâlnirea din octombrie. „Este greu să vezi poziția olandeză, în special, evoluând în săptămânile viitoare”, a declarat unul dintre ei. „Acum este improbabil ca România și Bulgaria să poată adera înaintea următorului raport al Comisiei (Europene) din iulie 2012”.
În sprijinul acestei afirmații, ministrul olandez al Imigrației a declarat că țara sa se opune introducerii pe agenda summitului UE de la jumătatea lui octombrie a subiectului aderării la Schengen a celor două țări, deoarece este foarte puțin probabil să se schimbe ceva până atunci, potrivit AFP. „Ar fi nerezonabil să ridicăm această problemă la summit, deoarece nu vedem ce ar putea să se schimbe până în octombrie”, a afirmat el.
Postul de radio RFE/RL prezintă, de asemenea, rezultatele discuțiilor privind aderarea României și Bulgariei la Schengen, citându-l pe Ole Schroeder, secretar de stat în Ministerul german de Interne.
Televiziunea publică finlandeză titrează: „Finlanda blochează demersurile român și bulgar de aderare la spațiul Schengen”. „Problema a fost discutată în cadrul Marii Comisii a Parlamentului și al Comitetului guvernamentale pentru Afaceri UE”, a declarat ministrul finlandez de Interne Päivi Räsänen pentru YLE. „Iar poziția noastră privind aderarea lor a fost negativă”.
Räsänen a explicat că această decizie a fost generată de slaba dezvoltare a statului de drept în România și Bulgaria, de situația precară a minorităților din aceste țări, a corupției guvernamentale și a crimei organizate. „Ele trebuie să îndeplinească cerințele tehnice înainte de a adera, dar nu avem deplină încredere că aceste țări vor fi capabile să securizeze granițele externe ale UE, din cauza corupției, între altele”, a declarat ministrul finlandez.
Comentând această decizie, premierul Jyrki Katainen a negat că Finlanda a zădărnicit în mod deliberat încercările celor două țări de a adera la Schengen.
La rândul său, ministrul bulgar de Interne, Țvetan Țvetanov, a afirmat că Olanda și Finlanda sunt „izolate” în UE din cauza opoziției lor față de intrarea în spațiul Schegen a României și Bulgariei, potrivit site-ului Novinite.com. Parafrazându-l pe ministrul polonez de Interne, Jerzy Miller, a cărui țară deține președinția semestrială a UE, Țvetanov a calificat această zi drept „Ziua promisiunilor încălcate”.
„Încrederea reciprocă înseamnă și respectarea promisiunilor. Astăzi această promisiune a fost încălcată”, a declarat Miller, citat de publicația electronică EUObserver.
Atât Finlanda, cât și Olanda au afirmat că și-ar putea revizui poziția după raportul Comisiei Europene din februarie 2012. „De fapt, România și Bulgaria au intrat în UE prea devreme, de aceea avem monitorizarea Comisiei și de aceea vorbim despre extinderea Schengen atât de serios”, a declarat ministrul olandez Gerd Leers.
