Am scăpat ieftin



Probabil că nici cei mai înfocați suporteri dinamoviști nu sperau într-un așa dezastru pentru Steaua. Cum nici cei mai devotați fani din Ghencea n-ar fi bănuit că pentru ei Arena Națională se va transforma în Ghencea Militar. Cimitirul, zic. Cât despre pariori, numai de bine celor deștepți, care au jucat 2, eventual chiar 2/2 (adică pauză / final), categorie în care eu nu m-am încadrat nici de data asta. Spre deosebire de deștepți, eu am jucat pe o variantă 1 (pe aia riscantă) iar pe alta, cea „sigură”, am jucat 1 x. Ce s-a petrecut pe teren n-are nici o legătură cu fotbalul, cel puțin în privința jumătății românești a combatanților. Ăilalți însă, „nemții”, adică japonezul, africanii și sudamericanii, și-au văzut temeinic de treabă, având de dus la capăt o misiune, identică cu a Stelei: calificarea. Lor le-a ieșit, din cu totul alte motive decât cele enunțate de aceiași comentatori imbecili dintotdeauna, care au băgat-o ca de obicei p-aia cu „nemții nu se opresc niciodată; dau câte pot să dea!”. Nu. „Nemții” din Japonia ori Ghana n-au în gene spiritul teuton, că n-au cum. Au în schimb știința jocului și conștiința de profesionist. Știu de ce și pentru ce sunt plătiți. Ăștilalți știu doar de stăpân, nu de patron în sensul economiei de piață. Iar fotbal știu exact cât au arătat. Se poate face o paralelă, deloc forțată, cu evoluția echipei naționale. Paralelă cu atât mai valabilă cu cât Naționala e și ea alcătuită pe scheletul, pardon, pe scheletele Stelei. Că așa și arătau alaltăseară: ca niște schelete care se bălăngăneau dezarticulat în lipsa cărnii de pe ele. Meciul ar fi fost chiar amuzant dacă li s-ar fi întâmplat altora rușinea asta fără margini. Sunt de-a dreptul curios dacă după tărășenia asta mai oferă Milan 30 de milioane pe Chipciu ori Arsenal 70 de miliarde pe Chiricheș. Că astea-s sumele pe care mi le tot vântură traficanții ăia de fotbaliști vopsiți care mai au nițeluș până să înfunde brutăriile. Ați văzut golul al 5-lea? La care 5 neisprăviți (toată apărarea plus Bourceanu), 6 cu Tătărușanu, ocupa cam 4 metri pătrați de careu, restul fiind plin cu „nemți”, dintre care japonezul a rezolvat cazul. Păi, când nu știi nici unde să stai, de unde să știi cum să te mai și deplasezi? Cred că dacă „nemții” erau chiar nemți, ne dădeau vreo 12. Așa, am scăpat ieftin.