Probabil vă amintiți că în ultimele câteva articole m-am ținut de pronosticuri. Chiar alaltăieri, făceam calculul că dintre echipele noastre mi s-ar părea normal să se califice trei sau patru. Judecând după scorurile primei manșe, trei dintre echipele noastre par aproape calificate, una are nevoie de o victorie minimă, cu 1-0, pentru a deveni a patra calificată, iar pentru una urmează un retur greu, la sfârșitul căruia n-ar fi totuși mare lucru să o vedem și pe ea în grupele Europa League. E vorba de Gaz Metan, desigur. Unde am greșit, totuși? La numele echipelor. Fiindcă pe Vaslui, surpriza extraordinară a acestei prime manșe, eu o vedeam eliminată, și nu neapărat din cauza absențelor din propriu-i lot, ci mizând pe forța adversarei. Ei bine, Vasluiul a avut și noroc destul: golul doi a fost mai degrabă un autogol de portar, și nici cehii n-au avut forța pe care o preconizasem. Dar dincolo de toate, Vasluiul a avut în teren omul care a rezolvat problema: uluitorul Sînmărtean, cel care înainte de a se fi irosit iremediabil (cum părea nu cu mult timp în urmă), a avut puterea de a se regăsi. Sînmărtean are un ochi în teren și o intuiție a jocului cum nu mai vezi în ziua de azi decât la Iniesta, Xabi sau Xavi. Cu el în teren, pare rezolvat și returul. Surpriza neplăcută a fost Gazul Metan, pe care o vedeam favorită. După ce pierzi cu 3-1, parcă-ți pierzi din acest statut, deși speranța încă există. Rapid și Steaua au fost în grafic (am spus încă de marți că Rapidul va scoate maximum de puncte), Dinamo la fel, în sensul că ăștia pot oricând să te bage în spital. Cred însă că în retur va rezolva problema, astfel încât mergem cu cel puțin 4 echipe în grupe. Am ghicit, așadar, și ar trebui să fiu bucuros. Nu sunt însă, dintr-un motiv obiectiv: am greșit exact când nu trebuia, adică în privința Supercupei Spaniei. Returul de la Barcelona, deși a adus un joc al Real-ului meu foarte bun, s-a terminat cu pierderea trofeului. Mă consolează (chiar credeți!?) ideea că pe Messi nu-l poate opri nimeni, deci nici măcar Real.