Românii din străinătate vor avea la dispoziție 600.000 de buletine de vot pentru alegerile prezidențiale și câte 600.000 pentru fiecare dintre cele două întrebări de la referendum, ei putându-și exprima dreptul de vot pe baza unui document de identitate valabil, într-una dintre cele 294 de secții.
Votul în străinătate pentru primul tur al alegerilor prezidențiale și pentru referendum va începe la ora 7.00, ora locală a fiecărei țări, și se va desfășura până la ora 21.00, în 294 de secții de vot, unde au fost distribuite 600.000 de buletine de vot pentru alegerea președintelui și câte 600.000 de buletine pentru fiecare dintre cele două întrebări de la referendum.
Conform MAE, în Spania vor fi trimise 155.200 de buletine pentru alegerile prezidențiale și tot atâtea pentru fiecare din cele două întrebări de la referendum (în total, pentru alegeri și referendum 465.600 de buletine). În Italia vor fi trimise în total 502.800 de buletine de vot, dintre care 167.600 pentru alegerile prezidențiale. În SUA vor fi transmise 44.076 de buletine de vot pentru alegeri și un număr identic pentru fiecare dintre cele două întrebări de la referendum.
În Rusia vor fi transmise 550 de buletine de vot pentru alegerile prezidențiale (în total, cu buletinele pentru referendum, 1.650), iar în China 500 (în total 1.500). În Republica Moldova vor exista în total 156.000 de buletine de vot (câte 52.000 de buletine pentru prezidențiale, respectiv pentru fiecare dintre cele două întrebări de la referendum). În Portugalia vor fi trimise 5.200 de buletine de vot, respectiv 10.400 pentru referendum.
În Grecia, numărul de buletine de vot pentru prezidențiale va fi de 25.600, în Germania de 11.200, iar în Franța vor fi trimise 20.200 de buletine. Românii din Canada care doresc să voteze la alegerile prezidențiale vor avea la dispoziție 12.800 de buletine de vot. În Austria vor fi trimise pentru alegerile pentru președinte 7.200 de buletine, în Ungaria – 11.500, iar în Marea Britanie – 14.000. Românii din Ucraina vor avea doar 275 de buletine de vot pentru alegerile prezidențiale, în timp ce în Belgia vor fi trimise pentru scrutinul prezidențial 9.200 de buletine de vot, iar în Cipru 20.000. MAE va trimite în Elveția 2.800 de buletine de vot pentru românii care votează la alegerile prezidențiale, 2.000 în Egipt, 500 în Danemarca și 1.200 în Cehia. Tot atâtea buletine de vot vor fi pentru fiecare dintre cele două întrebări de la referendum.
Cetățenii români aflați la momentul votului în străinătate vor putea vota pe baza unui act de identitate valabil – carte de identitate sau pașaport de orice fel. MAE a anunțat că la acest scrutin se poate vota pe baza titlului de călătorie și a avertizat cetățenii să verifice din timp valabilitatea documentelor de identitate.
Scrutinele se vor desfășura la data de 22 noiembrie, între orele 7.00 – 21.00, ora locală a fiecărei țări. Pe ușa secției de votare se vor afișa orele între care se desfășoară procesul de votare.
Românii din Noua Zeelandă vor fi primii care vor putea vota, la secția deschisă la Auckland. Aceasta, având în vedere decalajul orar, se va deschide, potrivit orei României, sâmbătă seară. Ultimele birouri de vot vor fi deschise pe coasta de vest a SUA, duminică după-amiază, urnele fiind închise luni dimineață.
Românii din Statele Unite vor putea vota în 28 de secții de votare la alegerile prezidențiale, patru dintre acestea urmând să fie deschise la Chicago, în timp ce în toată Canada vor funcționa patru secții, iar în Australia, trei. Nunărul secțiilor de votare deschise în SUA va fi cu 9 mai mare comparativ cu alegerile europarlamentare.
Potrivit MAE, câte o secție de votare va fi deschisă în țări precum: Albania, Algeria, Angola, Argentina, Armenia, Azebaidjan, Belarus, Bosnia și Herzegovina, Columbia, Croația, Cuba, Danemarca, Etiopia, Filipine, Finlanda, Georgia, India, Indonezia, Iordania, Irak, Iran, Irlanda, Japonia, Kazahstan, Kuweit, Liban, Libia, Lituania, Luxemburg, Macedonia, Malaezia, Malta, Maroc, Mexic, Muntenegru, Norvegia, Peru, Polonia, Qatar, Coreea de Sud, Coreea de Nord, San Marino, Senegal, Singapore, Slovacia, Slovenia, Sri Lanka, Sudan, Thailanda, Tunisia, Turkmenistan, Uruguay, Uzbekistan, Venezuela, Zimbabwe și Noua Zeelandă.
Câte două secții de votare vor fi deschise în Africa de Sud, Arabia Sudită, Brazilia, Bulgaria, Cehia, Chile, Elveția, Emiratele Arabe Unite, Nigeria, Olanda, Pakistan, Serbia, Siria, Suedia, Vietnam și Kosovo.
Trei secții de votare vor fi organizate în Australia, Austria, Cipru, Egipt, China, Portugalia, Rusia, Turcia, Ucraina, Ungaria și Afganistan.
Patru secții de votare vor fi deschise în Belgia, dintre care două la Bruxelles, și tot patru vor fi în Canada.
În Germania vor fi cinci secții de votare, organizate la Berlin, Hamburg, Bonn, Munchen și Stuttgart.
În Grecia vor fi șase secții de votare, dintre care două la Atena și câte una la Salonic, Larissa, Scala-Laconia și Pyrgos.
În Marea Britanie vor fi opt secții de votare, dintre care trei la Londra și câte una în Canterbury, Cardiff, Leeds, Birmingham și Glasgow. În Franța, românii vor avea la dispoziție 9 secții de votare.
În ceea ce privește cele 55 de secții de votare din Italia, acestea vor funcționa la Roma (5 secții), Latina, Viterbo, Marcelina, Ladispoli, Terni, Pescara, Regio Calabria, Cosenza, Olbia-Sardegna, Ancona, Napoli, Bari, Catania, Milano, Piacenza, Asti, Lodi, Novara, Rimini, Livorno, Grosetto, Fermo, Torino, Genova, Treviso, Padova, Trento, Trieste, Bologna, Florența, Brescia, Cuneo, Vicenza, Como, Bergamo, Varese, Sondrio, Lecco, Udine, Pordenone, Verona, Veneția, Alessandria, Arezzo, Perugia, Acilia, Fontenova, Guidonia, Ivrea și Sezze.
În Republica Moldova vor fi deschise 4 secții de votare la Chișinău și câte o secție la Orhei, Nisporeni, Ungheni, Bălți, Cahul, Giurgiulești, Anenii Noi, Căușeni și Soroca.
În Spania, vor fi deschise câte două secții de votare la Madrid și Castellon de la Plana și câte o secție la Bilbao, Ciudad Real, Roquetas De Mar, Almeria, Barcelona, Alcazar De San Juan, Santiago De Compostela, Cuenca, Guadalajara, Toledo, Badajos, Girona, Cordoba, Granada, Huesca, Albacete, Zaragoza, Sevilla, Alcara De Henares, Coslada, Valencia, Torrejon De Ardoz, Las Palmas De Gran Canaria, Palma De Mallorca, Alicante, Taragona, Gijon, Lerida, Lepe, Getafe, Murcia, Malaga, Logrono și Burgos.
În SUA se va vota în Washington, Atlanta, Charlotte, Hollywood, Dallas, Houston, Norfolk, Niles, Minneapolis, Cleveland, Larose, New York, Philadelphia, Boston, Bridgeport, Los Angeles, Seattle, Portland, San Francisco, Sacramento, Orange County, Las Vegas, Phoenix, Chicago (patru secții) și Detroit.
Pe baza estimărilor misiunilor și a prezenței la vot la scrutinele anterioare, au fost trimise 600.000 buletine de vot pentru secțiile de vot din străinătate pentru alegerile prezidențiale și câte 600.000 de buletine de vot pentru fiecare dintre cele două întrebări ale referendumului național (un buletin pentru fiecare întrebare), în total 1.800.000 de buletine de vot pentru alegerile prezidențiale și referendum.
Ministerul Afacerilor Externe, care organizează votul pentru românii din străinătate, a explicat în detaliu procedura de vot.
De altfel, MAE a lansat o campanie de informare în ceea ce privește desfășurarea alegerilor de la 22 noiembrie. Campania a început prin inaugurarea secțiunii dedicate alegerilor prezidențiale pe site-ul MAE, la 9 octombrie.
MAE a realizat în colaborare cu AEP și a difuzat „Ghidului alegătorului român din străinătate” pentru cetățenii români de peste hotare și distribuirea gratuită a acestuia. De asemenea, MAE a trimis solicitări de colaborarea către mass-media din România și din străinătate pentru promovarea de informații referitoare la procesul de vot și a colaborat cu TAROM, Poliția de Frontieră, aeroportul Băneasa și aeroportul Otopeni pentru răspândirea materialelor de campanie.
MAE a popularizat pe Facebook și Twitter informațiile despre alegeri.
În ceea ce privește cheltuielile suportate de MAE, ministrul interimar de Externe, Cătălin Predoiu, declara la 12 octombrie că suma alocată Ministerului de Externe pentru organizarea alegerilor în străinătate este de 3,7 milioane de lei. Ulterior, bugetul MAE a fost suplimentat cu 190.000 de lei pentru organizarea alegerilor.
Potrivit statisticilor cu prezența la vot la alegerile anterioare, la scrutinul prezidențial din 2000, prezența la vot a românilor din străinătate a fost de 33.169 de persoane la primul tur și de 16.331 în turul al doilea. La alegerile prezidențiale din 2004, prezența la vot în afara țării a fost de 40.869 de persoane la primul tur și 40.149 în turul al doilea.
Prezența record la urne pentru românii din afara țării s-a înregistrat la referendumul pentru demiterea președintelui, din mai 2007, când au votat 75.027 cetățeni la 186 de secții de votare organizate cu această ocazie.
