Alcoolul – preț mic, pericol mare

Se știe, Guvernul se ocupă de chestiuni serioase, de stat, de politici importante și edificatoare pentru bunul mers al țării și bunăstarea populației. Prin hotărâre de guvern s-a înființat Consiliul Național pentru Coordonarea Politicilor și Acțiunilor de Reducere a Consumului Dăunător de Alcool în România. Dacă executivul a ajuns să se preocupe de consumul de alcool, înseamnă că situația era cu adevărat gravă. La cât de lungă și complicată e denumirea acestui consiliu, e sigur că cei care au inițiat-o sunt implicați în fenomen. Implicați pe bună dreptate și cu bune intenții, pentru că piața alcoolului în România este o catastrofă. Așa consumatori, așa imagine. Mai trist este că cifrele confirmă ceea ce noi, românii, știm din totdeauna: în țara asta se bea! Dinainte de Burebista și până-n zilele noastre, nimic nu s-a schimbat: în Ardeal numai cine nu-i gospodar nu face pălincă, în Moldova, mai ales în zonele viticole, căldarea cu apă din casă e înlocuită de găleata cu vin, iar în Muntenia se bea de toate, fără mofturi. S-a trezit, iată, și Organizația Mondială a Sănătății, care publică rapoarte privind consumul de alcool și efectele sale. România ocupă în 2014 locul 5 mondial în topul țărilor cu cel mai mare consum de alcool pur pe cap de locuitor. Așa poziție de cinste, un motiv în plus de ciocnit un pahar. Potrivit OMS, un român bea 14,4 litri de alcool pur pe an, față de 17,5 litri cât se bea în Belarus, țara cu cel mai mare consum de alcool la nivel mondial. Și Republica Moldova, adică tot de-ai noștri, stă bine cu un consum anual de 16,8 litri de alcool pur. Pe piața alcoolului din România, evaziunea fiscală este estimată la 50% de Consiliul Fiscal, dar la 90% de reprezentanții producătorilor legali de alcool. Mi-e teamă că cei din urmă sunt mai aproape de adevăr, căci băutura este obiectul muncii lor. Că evazionează bugetul statului pare totuși că n-ar fi cea mai gravă problemă, ci faptul că mulți producători vând alcool contrafăcut, iar asta înseamnă atentat la sănătatea publică. Cu cât e mai mic prețul alcoolului, cu atât e mai periculos pentru sănătatea consumatorului. Ori el taman asta caută, iar cârciumile de cartier, de pildă, exact asta vând. La colțul blocului se întâlnește cererea cu oferta și ce altceva să facă decât să stea la una mică? Să ne-nțelegem, nu-și propune nimeni să împiedice consumul de alcool, dimpotrivă, Ministerul Sănătății vrea să distribuie un Ghid al consumului de alcool sănătos. Dar câtă vreme pe rafturile din magazine vom găsi pet-uri de bere la 3 litri și sticle de vin la 2 litri care costă 1 leu litrul, în țara asta nu se va bea nici puțin, nici bun. Probleme cu alcoolul au multe state; să nu omitem țările nordice, unde băuturile alcoolice au chiar un regim special. Guvernele au impus prețuri foarte ridicate și accize uriașe, tocmai pentru a reduce și a ține sub control problema excesului. Abuzul însă nu-l pot controla. Scandinavii au descoperit turismul de nișă, axat exclusiv pe consumul de alcool. Călătoresc pentru 3, 4 ore cu avionul sau vaporul în țările baltice doar ca să bea sau își petrec concedii de odihnă peste vară din care nu-și amintesc decât prima zi. Nici nu știi cum e mai bine. Și totuși, dacă una din măsurile pe care acest nou înființat consiliu le va adopta este restricționarea vânzării alcoolului sanitar la unitățile farmaceutice astfel încât acesta să nu ajungă cu atâta ușurință băutură de consum, situația e gravă. Așa se explică și folclorul suburban: Fă-mă Doamne, director de cramă / Să beau zilnic câte o damigeană / Cu paharul și cu litrul / C-așa bea mitropolitul / Ieftinește, Doamne, băutura…