Albinele lucrează pentru sănătatea noastră

Mierea este un remediu naturist care, încă din antichitate, face dovada multiplelor sale virtuți terapeutice. Folosind-o în alimentație, îngrijirea sănătății dar și în domeniul cosmetic, organismul dumneavoastră va beneficia de efectele sale.
Mierea nu este singurul produs al stupului. Cele mai folosite produse apicole naturale sunt, alături de miere, polenul, lăptișorul de matcă, propolisul, veninul de albine și ceara.
PUȚINĂ ISTORIE
Grecii antici spuneau despre miere că este un dar al zeilor, adunat de către albine din roua de pe flori, fiind o rămășiță de la ospețele nocturne ale nimfelor. Indienii considerau mierea o materializare a razelor de lumină, care hrănește nu doar corpul, ci și mintea și sufletul, fiind din acest motiv cel dintâi dintre alimente. În Evul Mediu, se credea că mierea este sintetizată de către albine dintr-o esență subtilă a florilor, pe care doar ele aveau puterea să o capteze și apoi să o transforme în miere. La jumătatea secolului al XIX-lea, s-au făcut primele analize care au stabilit că mierea este o combinație de zaharuri simple, încercându-se înlocuirea sa cu zahăr din trestie și, mai apoi, din sfeclă.
Un cunoscut biochimist american, B. H. Weller, afirma că „nici cu aparatura supersofisticată a secolului al XXI-lea nu poate fi încă sintetizat un produs care să se apropie prin compoziția sa biochimică și prin calitățile biologice de miere, un mare mister pentru știință”.
Practic atât de cunoscută și de folosită, mierea este rezultatul unor reacții chimice complexe, la care sunt supuse nectarul și mana colectate de albine. Nectarul, un suc dulce, secretat de plantele melifere, constituie sursa energetică de bază pentru albine, în timp ce mana este o substanță asemănătoare sevei, care apare uneori pe frunzele și părțile verzi ale plantelor.
Ce conține mierea?
Din punct de vedere nutrițional mierea conține următoarele elemente: apă, zaharuri nereductoare, gome și dextine, substanțe minerale, proteine, acizi organici, fermenți, vitamine – în total peste 400 de substanțe organice.
Conținutul de microelemente al mierii este similar cu cel al sângelui uman, de aceea mierea este foarte ușor de asimilat.
Vitaminele – compuși organici indispensabili organismului – suntØ regăsite în miere. Acestea sunt cele din complexul B, iar în cantitate mai mică vitaminele C, A, D și K
Acizii organici: gluconic, fosforic, formic,Ø lactic, citric etc., au un rol deosebit în funcționarea organismului uman.
Substanțele minerale, extrem de numeroase în miere, variază în limiteØ largi în funcție de tipul de miere, cele mai importante pentru organism fiind: potasiul, magneziul, fosforul, clorul, calciul, sodiul, prezentate sub o formă biologică ușor asimilabilă de către organismul nostru.
Enzimele conținute,Ø în cantitate variabilă, în miere – dintre care cele mai importante amilază, invertază, catalazele, lipază – intervin în procesele biochimice din organism
Când este indicată mierea?
Mierea are, în primul rând, câteva recomandări universal valabile, dar există și o serie de efecte terapeutice particulare, determinate de specia de plante din care a fost extrasă (fiindu-i transmise principiile active ale nectarului respectiv – tei, salcâm etc.).
În general, mierea este indicată în:
tratamentul bronșitelor cronice în special cele alergice (aerosoli cu miere)
tratamentul artrozelor reactive (tratament asociat cu veninul de albine, aplicat local, în cadrul unor ședințe de fizioterapie)
afecțiunile cardiace
afecțiunile reumatismale
afecțiunile digestive, în tratarea cărora se asociază cu propolisul (5%)
afecțiuni hepatice
insomnii
senilitate
Apoi, în funcție de plantele din care a fost extrasă, mierea are următoarele recomandări specifice :
mierea polifloră (cel mai frecvent întâlnită la noi în țară) – acțiune antiseptică și sedativă
mierea de salcâm – un bun calmant al tusei și antiseptic
mierea de tei – proprietăți dovedit antiseptice; calmant al sistemului nervos și al tusei
mierea de mentă, proprietăți analgezice; foarte bun tonic și antispastic ușurează digestia, combate balonarea
mierea de trifoi (mai rar întâlnită) – acțiune diuretică; un bun expectorant
mierea de conifere (pin, brad, molid) –Ø acțiune antiseptică și antiinflamatoare
mierea de mană (stejar, frasin) – foarte bun laxativ și calmant în inflamațiile intestinale.
– 100 g de miere furnizează cam 330 de calorii. În medie este indicat să consumăm minim 200 g de miere săptămânal.
– Mierea – cel mai sănătos îndulcitor
Mierea este un excelent înlocuitor al zahărului, care, după cum se știe, provoacă apariția cariilor, precum și diverse dereglări ale metabolismului, ce au drept rezultat afecțiuni precum obezitatea. Se spune că mierea, ca și zahărul, îngrașă. Cercetările arată că, în urma consumului regulat de miere, se înregistrează o ușoară creștere în greutate, efect incomparabil însă cu consecințele unui consum exagerat de zahăr și produse zaharoase.
Dr. Alin POPESCU
Medic medicină sportivă
Medic coordonator FRR
Sursa www.tonica.ro