Agenții economici, „sufocați” de birocrație

– În fiecare lună, angajatorii trebuie să dedice cel puțin trei zile depunerii „mormanului” de declarații cerute de instituțiile de stat
– Aceștia se plâng de cozile interminabile de la ghișeele unor instituții și cer eliminarea birocrației
Legislația în vigoare îi obligă pe angajatori să depună un „morman” de declarații din cauza cărora trebuie să piardă pe drumuri câteva zile în fiecare lună. Lunar, agenții economici trebuie să se așeze la cozi pentru a depune declarații nominale la Casa Județeană de Pensii, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Direcția Generală a Finanțelor Publice și Casa Județeană de Asigurări de Sănătate. Problemele apar în a doua jumătate a fiecărei luni, mai ales în jurul datei de 25, termenul limită de depunere a actelor, când la ghișeele unor instituții se formează cozi interminabile. „Cele mai multe probleme le întâmpinăm la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate, unde recent s-a implementat un nou program din cauza căruia la ghișee se formează cozi interminabile. Într-o zi am stat la aceste cozi de la ora 11 până la ora 17 și tot nu am reușit să-mi rezolv în totalitate probleme pe care le aveam”, ne-a declarat Alexandru Costan, inspector resurse umane la o societate din județ. Acesta ne-a mărturisit că-și dedică cel puțin trei zile din fiecare lună cu declarațiile pe care le depune la instituțiile abilitate, remarcând că birocrația devine din ce în ce mai „stufoasă” de la an la an. „Zile la rând, un angajat din firmă pierde ore întregi pe la cozi depunând declarații. Este o adevărată aiureală, iar dacă nu aș avea o persoană care să se ocupe de acest segment ar trebui să închid firma și să mă apuc de stat pe la cozi la instituții”, ne-a declarat Lucian Avram, patronul unei firme de construcții din județ. Birocrația îi afectează cel mai mult pe agenții economici cu puțini angajați, aceștia fiind nevoiți de multe ori să se ocupe personal de depunerea declarațiilor la instituții. „La o firmă mică muncești enorm la făcut declarații însă, cel puțin deocamdată, nu avem posibilități să angajăm o persoană care să se ocupe de depus declarații”, ne-a declarat un alt angajator. Fie că este vorba despre declarații privind locurile de muncă disponibile, sau despre cotele aferente salariilor, patronatele care reprezintă interesele agenților economici din categoria celor mici și mijlocii cer eliminarea birocrației inutile care încarcă timpul funcționarului public și îngreunează situația angajatorului. „Aceste declarații ar trebui depuse de două ori pe an sau, în cel mai rău caz, trimestrial. Trebuie gândită urgent o formalitate nouă de evidență a datelor care să elimine acest sistem birocratic care sufocă mai ales agenții economici mici”, ne-a declarat Mihai Deliu, președintele Patronatului Întreprinderilor Mici și Mijlocii din județul Suceava. Reprezentanții patronatelor au și o soluție pentru reducerea birocrației din România. „Noi am propus ca la nivel național să fie întocmită o singură fișă de informare care să cuprindă toate datele de informare financiar – contabilă și o situație a forței de muncă care să fie depusă la o singură instituție care să difuzeze informațiile obținute la toate instituțiile care au nevoie de respectivele date”, a subliniat Mihai Deliu. Acesta a ținut să precizeze că din cele 9513 IMM – uri înregistrate anul trecut în județul Suceava aproape 80% fac parte din categoria microîntreprinderilor, având maximum nouă salariați, întreprinderile mici (cu 10 până la 49 de angajați) și cele mijlocii (49 până la 249 de angajați) reprezentând doar un procent de 20% din totalul IMM – urilor din Suceava.
IMM – uri puține în Suceava
Datele satistice din anul 2005 relevă că numărul întreprinderilor mici și mijlocii din județ este mult mai scăzut decât media pe țară. Astfel, anul trecut pe raza județului erau înregistrate 9.513 firme mici și mijlocii ceea ce, raportat la o populație de 705.547 de locuitori, indică un număr de 13,48 firme la mia de locuitori, cu mult sub media pe țară de 21 de firme la mia de locuitori. De altfel, nici în ceea ce privește județele din Moldova, Suceava nu stă foarte bine, în Bacău, Iași sau Neamț numărul IMM – urilor la mia de locuitori fiind mai mare cu unul – două procente decât în Suceava. În altă ordine de idei, conform unui studiu realizat la nivel național de către Coface România, numărul companiilor intrate în faliment anul trecut a fost cu 61% mai mare față de anul 2004, sectorul de activitate cu cel mai ridicat grad de risc fiind cel de comerț cu ridicata și distribuție, cu 881 de companii în faliment la nivel național.