Guvernul român de centru-dreapta al premierului Emil Boc a căzut ieri în urma adoptării unei moțiuni de cenzură a opoziției în Parlament, țara plonjând în incertitudine, cu mai puțin de o lună și jumătate înaintea alegerilor prezidențiale, relatează AFP.
„Moțiuna de cenzură a fost adoptată”, a declarat secretarul Parlamentului, Valeriu Zgonea.
Este prima dată din 1990 când un guvern român cade în urma adoptării unei moțiuni de cenzură.
„Este o onoare ca Guvernul să cadă din cauza promovării unei reforme (…) care viza anularea privilegiilor”, a declarat Boc referindu-se la reforma pensiilor pe care a susținut-o în cadrul acestui vot.
Cele două formațiuni de opoziție aflate la originea acestui demers, Partidul Național Liberal (PNL) și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), sprijiniți de social-democrați (PSD), i-au reproșat premierului că a înființat un Guvern „nelegitim”, constituit exclusiv din miniștri ai Partidului Democrat-Liberal (PDL).
PSD a părăsit coaliția guvernamentală la 1 octombrie, în semn de protest față de demiterea unuia dintre miniștrii săi.
Decizia de a numi un nou premier revine președintelui Traian Băsescu, provenind la rândul său din rândurile PDL.
Deznodământul crizei, după prezidențiale
Analiștii nu exclud ca Băsescu să îl numească din nou pe Boc pentru formarea Guvernului, a cărui durată nu va depăși data alegerilor prezidențiale prevăzute în două tururi, la 22 noiembrie și 6 decembrie.
„Deznodământul acestei crize va fi aflat odată cu rezultatele alegerilor prezidențiale”, a declarat pentru AFP Ioan Stanomir, profesor la Facultatea de Științe Politice din cadrul Universității București.
În opinia lui, chiar dacă cele trei partide de opoziție se pun de acord asupra unui posibil premier care ar putea conduce un Guvern de tehnocrați, Băsescu „nu este obligat să îl accepte”.
„Președintele este cel care formează majoritatea, nu Parlamentul. El poate alege un nou premier din rândurile PDL, întrucât are prerogative constituționale în acest sens”, explicat el.
Presiunile economice, intensificate
Economiștii subliniază că această cădere riscă să pună în pericol mi multe reforme inițiate de București în vederea reducerii cheltuielilor publice, în condițiile în care statul este afectat de o recesiune severă.
Aceste reforme fac parte dintr-un acord cu Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și Banca Mondială privind un împrumut de 20 de miliarde de euro.
„Dacă România va avea probleme cu fondurile pentru a plăti pensiile și salariile în sectorul public, aceasta va fi și responsabilitatea dumneavoastră”, a declarat Boc parlamentarilor înaintea votului.
Livrarea unei noi tranșe din împrumutul FMI va depinde de concluziile unei misiuni a acestei instituții la București începând cu 21 octombrie.
Potrivit raportului ING Bank România, căderea Guvernului riscă să „intensifice presiunile asupra monedei naționale și să provoace o creștere a ratei dobânzilor”.
În timp ce Bucureștiul mizează pe o reluare a creșterii în 2010, cu o progresie de 0,5 la sută din PIB, ING apreciază că recesiunea s-ar putea prelungi, în timp ce șomajul ar putea trece de 10,5 la sută față de rata prevăzută inițial de 7,5 la sută la sfârșitul lui 2009.
Căderea Guvernului pune sub semnul întrebării adoptarea bugetului pentru 2010, care teoretic va trebui supus aprobării Parlamentului înainte de 15 octombrie.
