Aproximativ 350 de judecători români au semnat o petiție pentru „consolidarea sistemului judiciar”, pătat de multe acte de corupție, a declarat, luni, pentru AFP, unul dintre inițiatori, Dana Gârbovan, președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România(UNJR),
„Răspunsul judecătorilor la acest demers este încurajator. Sunt convinsă că 99 la sută dintre judecători doresc o justiție curată și independentă”, a declarat Gârbovan pentru AFP.
În petiție, judecătorii cer Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) „o poziție neechivocă privind încălcarea normelor de etică profesională”.
„Făcând justiție pentru alții, trebuie să avem puterea de a face dreptate corpului magistraților”, subliniază semnatarii.
Documentul – „o premieră în România” potrivit Danei Gârbovan – a fost elaborat după punerea sub acuzare a doi judecători de la Înalta Curte
Casație și Justiție pentru implicarea lor într-o afacere răsunătoare privind traficul de influență.
Ei sunt bănuiți că ar fi intervenit, la cererea unui senator, Cătălin Voicu, cu mai mulți colegi în favoarea unor oameni de afaceri sau oameni politici care au probleme cu legea.
Cu toate acestea ei continuă să profeseze, beneficiind de prezumția de nevinovăție.
Solicitând CSM să „ia măsuri ferme pentru curățarea sistemului”, semnatarii estimează că „încălcarea Codului deontologic este la fel de dăunătoare precum actele de corupție”.
„O reacție tranșantă a CSM va consolida încrederea în justiția română”, a declarat Gârbovan.
CSM a demarat „verificări” asupra magistraților incriminați, dar până acum nu a fost prezentat public niciun rezultat.
Marți, Înalta Curte de Justiție trebuie să analizeze cererea Departamentului Național Anticorupție care vizează arestarea senatorului PSD Cătălin Voicu, acuzat că ar fi intervenit pe lângă judecătorii instanței supreme în sensul emiterii unor decizii favorabile în procese ale unor oameni de afaceri.
Acest caz vine la mai puțin de o săptămână după publicarea de către Comisia Europeană a unui raport care critică ritmul lent al reformei sistemului judiciar din România.
Luni, într-un comunicat de presă, ONG-uri susțin petiția „Demnitate si Integritate”, făcută publică în data de 24 martie, prin care magistrații înșiși solicită Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) o reacție adecvată față de implicațiile cazului „Voicu” și modificarea procedurilor de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ).
Zeci de judecători din țară au înaintat, joi, 25 martie, Consiliului Superior al Magistraturii un protest față de încălcări ale normelor eticii profesionale, afirmând că fiecare judecător și procuror este dator să asigure respectarea valorilor profesiei: integritatea și demnitatea.
Protestul a fost semnat ulterior de sute de magistrați, care s-au alăturat inițiatorilor.
Protestatarii solicită suspendarea procedurii de numire a magistraților la Înalta Curte de Casație și Justiție până la clarificarea modalității în care judecători, ulterior anchetați de DNA, au avut acces la cea mai înaltă poziție în sistemul judiciar.
„Cerem CSM o poziție fermă și neechivocă asupra încălcării normelor de etică ale profesiei. Făcând dreptate pentru alții, trebuie să avem puterea să facem dreptate corpului magistraților și să redăm demnitatea profesiei. Obiectivitatea soluționării unei cauze nu înseamnă tăcerea asupra motivelor care au condus la apariția acelei situații. Solicităm CSM să aibă o poziție clară privind posibilitatea de a intra în ședința de judecată a acelora față de care s-a deschis o anchetă penală”, se arată în protestul magistraților, care vine după ce judecătorii Florin Costiniu, șeful Secției civile a Înaltei Cuțîi de Casație și Justiție, și Cristian Jipa, magistrat la Secția penală, sunt cercetați de procurorii anticorupție, însă intră în continuare în complete de judecată.
Protestatarii solicită CSM măsuri ferme pentru asanarea sistemului judiciar, ei afirmând că încălcările Codului deontologic sunt la fel de nocive ca și faptele de corupție.
CSM are datoria sa analizeze nu doar comportamentul celor care sunt subiecți ai unei anchete penale, dar și comportamentul celor care au încălcat normele etice fără ca prin aceasta să se comită infracțiuni.
„Cerem suspendarea procedurii de numire la Înalta Curte de Casație și Justiție până la clarificarea modalității în care judecători ulterior anchetați de DNA au avut acces la cea mai înaltă poziție în sistemul judiciar. Demnitatea profesiei nu permite încurajarea unui sistem netransparent și discreționar în care criteriile de numire într-o funcție ce presupune demnitate și onoare au devenit din ce în ce mai oculte. Solicităm membrilor CSM să se pronunțe asupra vocației de a se înscrie pe lista de candidați în vederea promovării la Înalta Curte de Casație și Justiție a membrilor CSM în funcție, secretarului general, secretarului adjunct și a directorilor de direcții”, se arată în protest.
Miercuri, secretarul general al CSM, Corina Corbu, care deține această poziția în Consiliu din 2006, a fost promovată la Secția de contencios administrativ a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Corbu cât a activat ca judecător la Judecătoria sectorului 1 a intrat în penal, ulterior, la Tribunalul București, a fost judecător în comercial. Apoi a ajuns la CSM, promovând examenul de judecător de Curte de Apel, iar miercuri, în urma unui interviu scurt, membrii CSM și-au dat votul pentru ca Corbu să ocupe funcția cea mai înaltă de judecător.
Corbu a fost întrebată de președintele CSM dacă apreciază că s-ar afla într-o stare de incompatibilitate, însă secretarul general a considerat că nu poate fi vorba.
Pe de altă parte, miercuri, o altă judecătoare, fost inspector judiciar al CSM, care a fost intervievată pentru ocuparea unui post de judecător la Secția civilă a ICCJ, a primit aviz negativ, însă într-o altă procedură desfășurată joi, majoritatea membrilor CSM și-au dat votul de numire, în condițiile în care alți candidați au fost mult mai bine pregătiți. Astfel, un membru al societății civile a CSM a decis să dea vot nul pentru toate celelalte candidaturi.
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, nu a participat la audierile candidaților, el anunțând de anul trecut că refuză să mai participe la aceste proceduri pe care le consideră arbitrare.
Și procurorul general al României, Codruța Kovesi a criticat procedura de numire la ICCJ, solicitând organizarea de concursuri la fel cum se procedează pentru ocuparea posturilor de la tribunale și curți de apel sau la parchete.
Șeful CSM, Florica Bejinaru, afirma recent că procedura de numire pentru ICCJ este prefectibilă, Consiliul fiind deschis colaborării cu societatea civilă în a adopta cele mai bune soluții privind standardele de competență și profesionalism pentru selectarea candidaților.
