Țările foste comuniste din Europa de Est își reafirmă în mod hotărât interesul pentru energia atomică, în pofida accidentului nuclear major de la centrala japoneză Fukushima, delimitându-se astfel de vecinii lor occidentali, relatează AFP.
La peste 20 de ani de la căderea comunismului, spectrul Cernobîlului nu îngrijorează în mod vizibil aceste țări a căror industrie nucleară rămâne în mare parte bazată pe tehnologie sovietică.
La Praga, Bratislava, Ljubljana și Varsovie, liderii politici se pronunță în favoarea energiei nucleare, mergând până la a denunța o „isterie” (antinucleară), potrivit declarațiilor premierului ceh Petr Necas.
Ofensiva lor contrastează cu atitudinea Germaniei, unde cancelarul Angela Merkel a anunțat marți închiderea imediată, pentru trei luni, a șapte reactoare nucleare vechi.
„Nu reușesc să îmi imaginez oprirea centralelor noastre nucleare”, a declarat Necas miercuri. În opinia lui, închiderea centralelor Dukovany (sud-est) și Temelin (sud-vest) va determina „probleme economice similare unei catastrofe”.
Mai ales Temelin, dotată cu două reactoare de concepție sovietică VVER, generează nemulțumirea militanților împotriva energiei nucleare din Austria și Germania.
Praga rămâne totuși surdă la apelurile de a renunța sau de a-și restricționa energia nucleară, care nu sunt decât „populism oportunist” în opinia președintelui Vaclav Klaus.
La rândul său, președintele sloven Danilo Türk a declarat miercuri la Praga că nu este momentul „propice pentru decizii politice și panică”.
Ca și Temelin, centrala nucleară slovenă Krsko este prost văzută de ecologiștii austrieci.
Premierul polonez Donald Tusk a lansat, la rândul său, un apel la „bun simț în pofida emoțiilor, compasiunii și caracterului dramatic al evenimentelor” din Japonia.
Polonia, care nu are nici o centrală nucleară dar intenționează să construiască două înainte de 2030, este hotărâtă să continue acest program, a declarat Helena Trojanowska, responsabilă de energia nucleară în cadrul Guvernului.
„Programul nuclear al Poloniei se bazează pe tehnologii mai moderne, pe cele mai înalte criterii de securitate”, a declarat ea la Bruxelles.
„Nimic nu se schimbă în Slovacia în privința energiei nucleare”, a declarat la rândul său Rado Bato, purtător de cuvânt al premierului slovac Iveta Radicova.
Slovacia are două centrale nucleare, Jaslovske Bohunice și Mochovce (vest), care asigură circa 55 la sută din producția de electricitate a țării.
Deschiderea a două tranșe suplimentare la Mochovce este prevăzută în 2012-2013, în timp ce alte două reactoare au fost oprite în 2006 și 2008 la Jaslovske Bohunice, în conformitate cu angajamentele asumate de această țară înaintea aderării sale la UE, în 2004.
În Lituania, două reactoare de tip Cernobîl moștenite din epoca sovietică au fost oprite la Ignalina în 2004 și 2009, conform cerințelor UE.
Mai conciliant în raport cu alți lideri din regiune, premierul lituanian Andrius Kubilius cere examinarea „tuturor soluțiilor” pentru a asigura necesitățile energetice ale țării.
Lituania vrea să construiască o nouă centrală nucleară, pentru a o înlocui pe cea de la Ignalina.
În urma accidentului nuclear din Japonia, comisarul european pentru Energie, Günther Oettinger, a anunțat marți organizarea, pe viitor, a unor „teste de rezistență” pentru toate cele 143 de reactoare de pe teritoriul european.
