Afacerile cu ciuperci au prins „aripi” la Suceava

– Patru suceveni au băgat adânc mâna în buzunar și și-au deschis, sau urmează să-și deschidă, ciupercării în care au investit de la câteva zeci de mii până la 400.000 de euro
– Și-au calculat deja rentabilitatea afacerii, și sunt convinși că le va merge bine
– La o seră de mărime medie, un investitor speră să scoată un profit de cel puțin 7000 de euro la trimestru
Afaceri cu ciuperci, asta pare a fi noua modă prin rândul întreprinzătorilor din județ dornici de a investi în agricultură. Investind destul de mult, de la câteva zeci de mii până la 400.000 de euro, aceștia și-au deschis sau urmează să-și deschidă o ciupercărie. O afacere nouă pentru județul Suceava, unde nu există nici o ciupercărie care să funcționeze de mai multă vreme. Mirosind potențialul afacerii, patru suceveni au băgat adânc mâna în buzunar, s-au împrumutat, unii au apelat și la fondurile Sapard, și și-au ridicat, sau urmează să-și ridice în următoarele luni, ciupercării.
– 7000 de euro profit, în trei luni, dintr-o seră
Asociindu-se, mai multe persoane din satul Sfântu Ilie au ridicat două sere (module, cum li se spune de către specialiști), în care cultivă ciuperci. Au demarat construcția serelor și a anexelor în toamna anului 2006, iar la finele acestei luni urmează să scoată și prima producție de ciuperci. Investiția, care a presupus obținerea autorizațiilor necesare, ridicarea celor două sere și amenajarea lor (în fiecare seră se găsește o instalație de ventilație, care dă căldură iarna și aer rece vara, termometre de saci și de sală, precum și un performant sistem de izolare), i-a costat pe investitori în jur de 80.000 de euro. La începutul lunii februarie, la ciupercărie a fost adus și compostul, un amestec de paie, gunoi de animale, borhot de bere și amendamente, din care ies ciupercile. Compostul poate fi achiziționat atât din România, cât și din străinătate. Cele două sere amenajate la ciupercăria din Sfântu Ilie au 24 de metri lungime și 7 metri lățime. Calculul investitorilor este simplu. Compostul adus în una dintre sere, de 16 tone, costă în jur de 2000 de euro, fiecare tonă din acest îngrășământ putând fi achiziționată cu 125 de euro. Dintre cele 16 tone de material, în patru valuri de colectare, după trei luni, se pot scoate 4,5 tone de ciuperci. La minimum 2 euro kilogramul, din vânzare s-ar scoate în jur de 9000 de euro. Altfel spus, numai dintr-una din sere, în trei luni de zile, s-ar putea scoate în jur de 7000 de euro. Bineînțeles însă că trebuiesc luate în calcul și cheltuielile cu personalul (doi angajați permanenți), plus cheltuielile cu utilitățile. Nu trebuie uitat însă și de subvenția oferită de stat, 800 de lei la tona de ciuperci. „Ciuperca comestibilă este căutată pentru vitaminele și proteinele sale. În condițiile în care producția este în creștere, iar în țară această industrie nu este foarte dezvoltată, ne așteptăm ca afacerea să meargă din ce în ce mai bine. Cert este că toamna și primăvara, în perioada postului, consumul și prețul ciupercilor crește și mai mult”, ne-a spus Mitică Ciolac, unul dintre investitori.
– Ciupercile trebuie supravegheate din oră în oră
Pentru a reuși să scoată un profit cât mai mare, cei care se ocupă de afacerile cu ciuperci trebuie să supravegheze permanent ceea ce se întâmplă în sere. „Pe perioada incubării, chiar și pe timp de noapte, serele în care cresc ciuperci trebuiesc supravegheate din oră în oră. Temperatura din sală, temperatura din sacii în care stă compostul, umiditatea și aparatele de ventilare trebuiesc menținute la nivel constant, orice variație a factorilor de microclimat putând avea efecte distructive”, a explicat unul dintre investitorii de la ciupercăria din Sfântu Ilie. De aceea, două persoane stau cu schimbul în apropierea serelor și verifică microclimatul. În ceea ce privește piața de desfacere, afaceriștii sunt cât se poate de optimiști, fiind de părere că își pot desface lejer marfa numai pe piața din Suceava. Cu siguranță însă, după ce afacerea va prinde „aripi”, va fi atacată și piața internă, dar și cea externă. „În momentul de față, mare parte dintre ciupercile consumate în țară sunt importate, cauză din care produsele noastre ecologice vor fi foarte căutate”, este de părere Mitică Ciolac.
– Fondurile europene mai mult i-au încurcat
Sucevenii care au început afaceri cu ciuperci se plâng că ajutorul oferit de Ministerul Agriculturii mai mult i-a încurcat. „Timp de doi ani am așteptat să ni se aprobe fonduri prin Sapard. Birocrația însă ne-a învins în cele din urmă și am renunțat să mai așteptăm banii europeni, investind doar din fonduri proprii”, spune mâhnit Mitică Ciolac. Nici Ioan Ichim, un bărbat care ridică o ciupercărie de 2000 de metri pătrați în comuna Horodnic de Sus (cea mai mare din Moldova, după cum susține el), nu are prea multe cuvinte de laudă despre fondurile Sapard. „Timp de doi ani și jumătate m-am chinuit să accesez fondurile europene. În cele din urmă am reușit să obțin 100.000 de euro, bani pe care însă nu prea îi pot investi în afacere. Plata consultantului, fondul de garantare sau fondul de rulare, toate obligatorii, mă vor face, în cele din urmă, să dau jumătate din banii primiți înapoi”, spune Ichim. Acesta a investit în afacere o sumă record, 400.000 de euro, investitorul planificând să-și scoată banii investiți în cel mult 9 ani de zile. Celelalte două ciupercării din județul Suceava care vor intra curând în „focurile” producției sunt în localitățile Râșca și Șaru Dornei.