Adrian Năstase a declarat, marți, la instanța supremă, după dezbaterile în dosarul „Mătușa Tamara”, că DNA „s-a tranformat într-un monstru” și că după transformarea lui din PNA în DNA, „competențele sale și autonomia sa, care nu e permisă de Constituție, au început să se dezvolte”.
La termenul de marți din proces, avocatul lui Ioan Melinescu, fost președinte al Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, a invocat trei excepții de neconstituționalitate și a cerut suspendarea procesului și trimiterea dosarului la Curtea Constituțională, iar instanța supremă a admis solicitările.
Intrebat fiind în legătură cu stadiul procesului, Adrian Năstate a declarat, la ieșirea din sala de judecată, că după ce Parchetul Național Anticorupție (PNA) a devenit Direcția Națională Anticorupție (DNA) această din urmă instituție „s-a tranformat într-un monstru” și că „succesiv competențele sale și autonomia sa, care nu e permisă de Constituție, au început să se dezvolte”.
„Acest dosar a fost făcut la denunțul mincinos, în anul 2006, al lui Genică Boerică în pușcărie. Interesul meu este să se judece cât mai rapid. DNA e un fel de struțo-cămilă ce nu mai există nicăieri în Europa și vă dați seama că au început să existe zeci de sesizări la Curtea Constituțională a României legate de această DNA care în mod evident e o instituție artificială”, a declarat Năstase.
Acesta a mai arătat, în glumă, că avocatul său l-a numit „părintele DNA” despre această situație arătând că „PNA așa cum a fost el creat atunci, a fost creat pe un twining, pe un proiect în Uniunea Europeană, cu Spania, care este singura țară care mai are un fel de DNA”.
„După aceea, DNA s-a transformat într-un monstru. Succesiv, competențele sale, autonomia sa, care nu e permisă de Constituție, au început să se dezvolte. Asta este problema pe care și-o pun foarte mulți. Nu spun că nu este nevoie de DNA sau că trebuie înglobat unitar într-un singur parchet”, a mai precizat Adrian Năstase.
Adrian Năstase mai arată, într-un document remis MEDIAFAX și intitulat „Punct de vedere despre dosarul Melinescu”, că respinge categoric „acuzațiile mincinoase” făcute împotriva sa în acest caz.
„După alegerile din 2004, procurorii, susținuți de actualul președinte (Traian Băsescu – n.r.), au deschis împotriva mea peste 20 de dosare, cu tot felul de acuzații aberante. Pe rând, acuzațiile s-au retras și au rămas în prezent doar trei respectiv cea referitoare la termopane, cea referitoare la cazul Melinescu și cea referitoare la cheltuielile din campania electorală din 2004. Pentru ultimele două acuzații sunt deja la instanță unde îmi voi dovedi nevinovăția”, se arată în documentul citat.
Referitor la dosarul care s-a judecat marți, Năstase arată în documentul citat că anterior numirii lui ca premier nu lăa văzut pe Melinescu și nici nu i-a fost prezentat.
„Ioan Melinescu era membru al Oficiului din 1999, numit la propunerea lui Valeriu Stoica, iar anterior numirii mele ca Prim-Ministru, nu l-am văzut și nu mi-a fost prezentat niciodată Ioan Melinescu. (…) Decizia numirii domnului Melinescu a fost una colectivă, a întregului cabinet, printr-o Hotărâre de Guvern, ceea ce teoretic ar trebui să atragă răspunderea tuturor membrilor cabinetului. (…) Pe denunțător, în ciuda declarațiilor sale nu l-am cunoscut și nu am avut niciodată discuții cu dânsul. (…) Partea cea mai importantă, acte din dosarul de la Oficiu, pe care am fost acuzat că l-aș fi sustras cu ajutorul lui Melinescu, au fost făcute publice, în ziarul «Evenimentul Zilei» și «România Liberă», la mult timp după momentul prezumtivei înțelegeri, astfel că ipoteza sustragerii nu se susține”, susține Năstase.
Acesta mai arată în documentul transmis presei că DNA nu a răspuns până în prezent unei plângeri făcute de soția sa, Dana Năstase, prin care cerea să se stabilească cine „ar fi putut face publice acte din dosarul pretins furat”. Referitor la acel dosar Năstase mai arată că și în cazul ipotezei că acesta ar fi fost furat, „reconstituirea acestuia era foarte simplă, actele originale existând la bancă, notariat și Camera Deputaților”.
Referindu-se la conturile familiei sale, Adrian Năstase susține că datele sunt la dispoziția opiniei publice.
„Începând cu anul 2000, au existat depuse la Camera Deputaților declarațiile mele de avere, în ale căror anexe se află toate detaliile legale care confirmă legitimitatea tuturor informațiilor iar din anul 2006 când s-a impus obligativitatea de a se face publice aceste declarații, datele sunt și la dispoziția opiniei publice”, potrivit documentului citat.
În acest dosar, Adrian Năstase a fost trimis în judecată de DNA pentru dare de mită, alături de Ioan Melinescu, președinte al Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) între anii 2001-2004, acuzat de sustragere sau distrugere de înscrisuri, luare de mită și divulgare de informații și de Ristea Priboi, fostul său consilier și fost deputat în perioada 2000-2004, acuzat de complicitate la luare de mită și la dare de mită.
