Gr. Aletheia – realul, noțiune religioasă care exprimă personalitatea lui Dumnezeu.
„Adevărul lui Dumnezeu” (Rom. 1, 18, 25) este echivalent cu manifestarea ființei Sale personale inefabile, care face obiectul credinței (II Tes. 2, 10 – 12).
Ca noțiune religioasă, Adevărul are multiple sensuri:
a) Atribut al lui Dumnezeu „Cel Sfânt și cel adevărat” (Apoc. 3, 7), adică personalitatea absolută și transcendentă a lui Dumnezeu, care nu poate fi nici schimbată, nici justificată, ci doar afirmată: „Tu ești Dumnezeu și cuvintele Tale sunt neschimbate” (II Regi 7, 28).
b) Lucrarea de revelație a lui Dumnezeu și conținutul acestei descoperiri. În acest sens, voia Sa, poruncile Sale (Ps. 110, 7) și cuvintele Sale sunt „legi ale adevărului, învățături și orânduiri minunate” (Neemia 9, 13).
c) Adevărul nu este o substanță divină impersonală, sau un conținut de speculații religioase, ci o existență personală care intră în istorie și devine accesibilă oamenilor. „Cuvântul S-a făcut trup și a locuit printre noi, plin de har și de adevăr” (In 1, 14). La întrebarea lui Pilat: „Ce este adevărul?” (In 18, 38), Iisus nu răspunde, deoarece afirmase mai înainte : „Eu sunt calea, adevărul și viața” (In 17, 17). Pentru Apostolul Ioan, Iisus Hristos este Adevărul în persoană (In 1, 18).
d) Iisus aduce ca semn al „teofaniei” sau „epifaniei” lui Dumnezeu însăși mărturia Tatălui (Lc. 9, 35). Viața și slujirea Sa reprezintă adevărata „epifanie” a Adevărului, totuși El va ruga pe Tatăl să trimită un „alt mângâietor”, „Duhul adevărului, pe Care lumea nu-L poate primi, pentru că nu-L vede și nu-L cunoaște, dar voi îl cunoașteți, căci rămâne cu voi și va fi în voi” (In 14, 16 – 17). „Paraclet” este cel care confirmă pe Hristos și dă certitudine Adevărului (in 15, 26 ; 16, 13). Duhul Sfânt face din Biserica „stâlpul și temelia Adevărului” (I Tim. 3, 15) și dă acesteia harismă discernământului, acea capacitate de a separa duhul adevărului de duhul rătăcirii (I In 4, 6), realul, de închipuire (II Tim. 4, 4), misterul, de mit.
Apostolii și creștinii trăitori și mărturisitori – sunt slujitori ai adevărului ( Efes.3,7; 4,21; Col. 1, 5-23).”Oricine va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor, și Eu voi mărturisi pentru El înaintea Tatălui”. (Mt. 10, 32; Mc 8,38).
(Sursa: http://www.crestinortodox.ro)