Facultatea de Silvicultură din Suceava a fost timp de două zile gazda unui eveniment științific internațional, care a reunit peste 70 de prezentări și teme de discuție și analiză, pe diverse teme care țin de păduri, mediu, economie, schimbări climatice, provocări actuale și soluții inspirate din experiența altor țări.
Cea de-a VII-a ediție a conferinței internaționale „Integrated management of Environmental Resources”, altfel spus IMER 2025, a reunit peste 70 de participanți din cinci țări.
Startul celor două zile de prezentări, discuții și schimburi de experiență a fost dat în Aula E a Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, unde au fost prezenți numeroși reprezentanți ai instituțiilor și organizațiilor partenere, precum RNP – Romsilva, Direcția Silvică Suceava, ASFOR, Colegiul Silvic „Bucovina”, AJSPT Suceava.
O urgență națională – adaptarea pădurilor la schimbările climatice
O temă foarte actuală și care necesită aprofundare la nivel academic este cea a adaptării pădurilor la schimbările climatice.
Startul discuțiilor a fost dat de către președintele Asociației Forestierilor din România, Ciprian Muscă, unul dintre absolvenții cu care se mândrește Facultatea de Silvicultură din Suceava, care, după ce a salutat prezența în sală a rectorului USV, Mihai Dimian, a decanului Ciprian Palaghianu și a celorlalți invitați, a ținut să le vorbească despre „o urgență națională”.
„Pădurile României acoperă aproape 29% din teritoriu. Dar adevărul, pe care nu-l putem ignora, este că în ultima perioadă și în România am început să avem probleme grave: incendii forestiere, atacuri masive de dăunători și uscarea arborilor, toate exacerbate de schimbările climatice.
Iar impactul climatic nu este o proiecție îndepărtată. Aici, în Bucovina, secetele agresive din 2022 și 2023 au afectat deja vizibil peste 15% din suprafața de molid.
Riscul nu este doar economic. Riscul este să pierdem mult mai mult decât lemn: apa, solul și biodiversitatea care susțin direct comunitățile locale”, a spus Ciprian Muscă.
Reprezentantul ASFOR a propus concentrarea pe trei direcții concrete, bazate pe tehnologie și responsabilitate:
- Monitorizare Inteligentă și Transparentă: tehnologiile satelitare și senzorii pot oferi o monitorizare aproape în timp real. Costul, sub 200 de euro pe hectar, este o investiție minoră comparativ cu valoarea protejată. Trebuie să ne asigurăm că fiecare metru pătrat de pădure este vizibil și protejat digital.
- Specii rezistente și management adaptiv: nu mai putem continua să plantăm, din inerție, monoculturi de molid pe versanții sudici. Tipul natural fundamental de pădure trebuie regândit, deoarece nu mai este adaptat condițiilor actuale de climă.
- Parteneriate locale și valorificarea serviciilor de carbon: pădurile trebuie să fie o resursă stabilă pentru comunitățile care le înconjoară. Un exemplu concret este integrarea pădurilor în schemele de finanțare a carbonului (Carbon Credit Schemes), transformând capacitatea lor de sechestrare a CO2 într-un flux de venituri suplimentare care să recompenseze direct eforturile de management adaptiv și protecție.
El a menționat și necesitatea utilizării celor mai noi tehnologii, inclusiv a Inteligenței Artificiale (AI), oferind un exemplu concret de efect benefic în domeniul prevenției și stingerii incendiilor de pădure.
„Să nu uităm niciodată: pădurile nu sunt doar resurse economice, dar nici doar ecologice exclusive. Nu trebuie să protejăm prin îndepărtarea omului și a activităților sale din pădure, dar nici să ajungem la dispariția arborilor prin uscare, cu impact devastator asupra biodiversității.
O pădure protejată nu înseamnă o pădure abandonată. O pădure protejată înseamnă o pădure sănătoasă, în care omul se întâlnește cu natura și pădurea, așa cum a făcut-o în ultimele sute sau mii de ani. Ele sunt plămânii țării și, mai presus de orice, sunt moștenirea pe care o lăsăm copiilor noștri.
Avem la dispoziție cunoștințele, avem tehnologia și, sunt convins, avem și voința necesară. Tot ce lipsește acum este decizia fermă de a acționa”, a concluzionat Ciprian Muscă, în aplauzele celor prezenți.
IMER 2025 a continuat în sălile în care s-au desfășurat cele cinci secțiuni ale conferinței, transformate în veritabile laboratoare ale cercetării de mediu și silvicultură, dar și în teren, la Institutul de Cercetări din Câmpulung Moldovenesc, precum și la Codrii Seculari de la Slătioara.
Cercetători, doctoranzi și profesioniști au prezentat lucrări pe teme variate, despre ecosisteme forestiere și ecologia peisajului, sănătatea pădurilor, economie și politici de mediu, tehnologii și produse forestiere moderne, precum și provocările generate de EUDR în gestionarea durabilă a pădurilor. Temele abordate au beneficiat de prezentarea unor perspective interesante, care au stârnit dezbateri și discuții inclusiv în afara programului.
