…jucam și noi niscai amicale de pregătire înaintea participării la turneul final. Cel la care urma să practicăm „cel mai urât joc văzut vreodată la un turneu final”, după cum a scris presa germană la terminarea acestuia. Acum, deși părea greu de imaginat așa ceva, nu avem ocazia să mai etalăm nici măcar jocul ăla urât decât din postura de sparring-parteners ai altora care, în dorința de a obține un rezultat sigur bun, acceptă să joace cu o echipă aflată pe locul 45 în lume. De-a dreptul tragic ar fi să scoatem un rezultat bun cu elvețienii și astfel lui Pițurcă să-i treacă iarăși prin cap total nefondata idee că el e chiar antrenor. Mai rămâne să aflăm și ce semnificație are în neuronul lui Pițurcă sintagma „rezultatul bun”. Acum, când scriu rubrica asta, mai sunt vreo 10 ore până să înceapă meciul. Când citiți dv., știm deja și scorul. De pariat, am pariat deja pe Elveția. Nu fiindcă m-ar fi impresionat cele 5 goluri pe care le-a înfipt nemților sâmbătă seara, într-un meci în care Germania părea ieșită la iarbă verde, la picnic, nu la fotbal, ci fiindcă Pițurcă (care vă reamintesc că a fost gonit de prost, mai degrabă de public și de presă decât de federație, și adus înapoi de deștept, după ce Răzvan s-a arătat absolut la fel de prost) nu cred să fi evoluat cumva între timp. Iar asta mă face să cred că pentru ăsta „rezultat bun” înseamnă un 0-0, ceea ce s-ar traduce prin: curu-n poartă, toată lumea în careul nostru, mingea bubuită-n față, ăla lăsat de prost (ca Mutu acum 4 ani, dar de unde să mai găsești un Mutu în ziua de azi!?) mai spre centru să fugă după ea, poate luftează fundașii ălora, iar în rarele momente când legăm două-trei pase, să le dăm tot înapoi, că Pisică e și el om… Pe ce mă bazez? V-aș întreba eu: dar dv. pe ce vă bazați când credeți că Pițurcă e-n stare și de altceva? Iar argumentul suprem e cazul Florescu: l-ați văzut vreodată dând o pasă înainte? Iar din ălea obișnuite, înapoi sau de-a latul, nici măcar una dată la distanță mai mare de 8 metri nu-mi amintesc să-și fi atins ținta. Asta cu 0-0 e varianta optimistă. Mă gândesc însă la un 2-0 pentru elvețieni, care în limbaj Pițurcăresc înseamnă tot un „rezultat bun” și, desigur, puțin ghinion.