Activitatea Sfântului Apostol Petru (II)

Având în vedere că Sfântul Apostol Petru a scris Prima sa Epistola comunităților din Pont, Galatia, Capadocia, Asia si Bitinia, se crede că el a predicat și în aceste provincii. Știrea aceasta este confirmată de istoricul bisericesc Eusebiu de Cezareea († 340), după relatările mai vechi cu un secol ale lui Origen († 254), care se exprimă astfel: > (Eusebiu, I st. bis., III, 1).
Din Epistola I Petru, reiese că el a predicat și în Babilon (I Petru 5, 13).
După aceeași tradiție, consemnată de Origen și citată de Eusebiu, se crede că Apostolul Petru a predicat și în Macedonia.
Din Epistola I-a către Corinteni, aflăm că credincioșii din Corint se numeau unii ai lui Pavel, alții ai lui Apollo, iar alții ai lui Chifa (Petru) (I Cor., 1, 12-13), ceea ce ne lasă să înțelegem că Sfântul Petru a stat un timp și în Corint, cum afirmă Sfântul Clement Romanul (88-97) în I-a sa Epistolă către Corinteni, scrisă în anul 95.
Spre sfârșitul vieții, Sfântul Petru a ajuns și în Roma. În timpul persecuției împăratului Nero (54-68) din anul 64, care a acuzat pe creștini de incendiul Romei, Sfântul Petru a fost închis, dar a scăpat. Către sfârșitul domniei lui Nero, în anul 66, Sfântul Petru este închis pentru a doua oară în închisoarea mamertină, la picioarele Capitoliului. Fiind condamnat de autoritățile romane la moarte prin răstignire pe cruce, el a cerut să fie răstignit >, socotind că este nevrednic a fi răstignit ca Domnul nostru Iisus Hristos. El a fost răstignit între două borne din Circul lui Nero în anul 67 și a fost îngropat la Roma, în Vatican, lângă Calea triumfală, bucurându-se de cinstirea întregii lumi creștine (Fer. Ieronim, De viris illustribus,I). În același an a fost ucis la Roma Sfântul Apostol Pavel. Unii istorici susțin că între moartea martirică a celor doi Apostoli, este o diferența de un an, Sfântul Petru fiind răstignit în anul 66. Sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel se săvârșește în fiecare an la 29 iunie. (Pr. Prof. Dr. Ioan Ramureanu)