Acțiune de marketing reușită

Nu cred că dacă se termina cu 1-0 pentru noi, amicalul cu Italia ar fi adus beneficii suplimentare. În fond, la ce ne-am fi putut aștepta mai mult decât să constatăm că marfa noastră încă mai are căutare, ba chiar și că prețul cerut de noi este acceptat fără crâcnire de cumpărătorii interesați. Iar ca bonus, iată că și marfa deja vândută, în loc să iasă din termenul de garanție, este scoasă la licitație, ca operele de artă, oferta întrecând așteptările. Marele câștigător pare a fi Torje, a cărui vânzare către Bayern, dacă se finalizează, este, dincolo de prețul absolut remarcabil (5 milioane de euro), o mare lovitură de imagine: Bayern, indiferent de epocă și de evoluția sa în competițiile naționale și internaționale, este unul din cele mai importante repere ale fotbalului mondial. Iar Torje ar fi primul român ajuns acolo, ceea ce e încă mai remarcabil. Tot un câștigător în planul imaginii ar putea fi considerat și Marica, deoarece între Stuttgart-ul său actual și Juventus, care se arată interesat să-l cumpere, aproape totul pledează în favoarea opțiunii pentru Juventus. Am spus „aproape” fiindcă de la Juventus lipsește momentan tocmai ce e mai important: fotbalul. De altfel, Bundesliga îmi pare a fi cu câteva clase peste Il Calcio în ultima vreme. O fi criza? Se prea poate, dar dacă privim strict fotbalistic, era oare mai bine ca Marica să fi rămas la Șahtior care e clar mai bună acum și decât Stuttgart și decât Juventus? În nici un caz. Surpriza absolută o constituie însă oferta făcută de Chelsea lui WBA pentru Tamaș. Dacă nu-i vreun „cuc”, vreo „petardă”, atunci și asta e o lovitură de calibru egal cu Torje la Bayern. Să dea Domnul să iasă toate, pentru că primul câștigător ar fi tocmai Naționala. Altfel vii la lot când pleci de la Chelsea ori Juventus, cu totul altfel decât când vii de la Krasnodar sau Novgorod, nu? Și altfel te privesc și adversarii. Plecând de la acest adevăr, se pune întrebarea: am mai avea ceva marfă de export? Eu cred că da: ar fi Stancu, apoi Râpă și, înainte de toți, portarii Naționalei, cărora nu le întrevăd o ședere în țară mai încolo de sfârșitul acestui campionat. Iar dacă e să am și un regret în legătură cu un transfer discutat și nefinalizat, atunci e vorba de plecarea lui Raț la Real. Avea loc acolo, vă jur. Despre meciul în sine, cel cu Italia, ce să spui? Dacă aveam adversar, poate mă entuziasmam. Dar când vezi că junii italieni sunt încă mai slabi decât fosilele cu care s-au făcut de râs în Africa…