Acești copii fără „imunitate” și părinții lor „minunați”

Odată cu începerea școlii apar și eternele probleme de sănătate ale copiilor care intră din nou în colectivități. Parazitoze. Colici de tot felul. Dureri de cap. Dureri de stomac. Intestine iritabile. Crize de spasmofilie. Diarei. Pe lângă toată această paletă largă de afecțiuni, ghiciți ce?, mai apar și infecțiile respiratorii. Astea dau cele mai aprinse reacții. În special între mămici, purtătoare cronice sau nu de ghiozdan. Discuții interminabile despre cum unii, întotdeauna alții, bineînțeles, își duc la școală sau grădiniță copiii răciți. Punând astfel în pericol, nu-i așa?, sănătatea colegilor. Nu ar comenta una că „doamna” sau profesorii pot fi și ei în unele situații vectori de transmitere. Nu cumva să ne punem rău și să aibă săracul de copil de suferit. Sună cunoscut?
Înainte de a mă atrage în polemici inutile despre viroze, gripe, bronșite, infecții de căi respiratorii superioare, vă rog să vă gândiți la un aspect. Nu există medicament pe lumea asta pentru imunitate. Sigur, sunt vrăjeli din astea naturiste. Sunt chiar vrăjeli cu pretenții de medicamente. Sunt tot felul de substanțe care au parte de prezentări spectaculoase, dar în spatele cărora nu prea stau rezultate clinice convingătoare. Condiționarea genetică e unul dintre aspectele de bază. Sunt persoane cu rezistență mai mare la boli și altele care se îmbolnăvesc mai frecvent. Un aspect pe care vi-l spun acum e acela că un copil poate face 10-12, după unii autori chiar mai multe, episoade de faringoamigdalită acută pe an. Fără ca asta să fie neapărat o problemă. Deci nu mai intrați în panică aiurea. Și nu mai îndopați, atunci când nu e cazul, copiii cu antibiotice și antitermice pentru orice guturai sau amigdalită. Febra este un fenomen de apărare. La fel de natural ca și somnul. Toate chestiunile astea, de la diagnostic la tratamente, trebuie judecate de medic, nu de orice analfabet funcțional cu smartfon. Clar până aici?
Cum genetica nu o putem influența, ce ne rămâne de făcut? Să influențăm factorii care ne afectează. În primul rând să încercăm cât se poate să evităm expunerea la afecțiuni virale sau și bacteriene. Și asta o putem face simplu. Prin igiena corporală și a mediului în care lucrăm sau învățăm. Prin spălatul pe mâini. De exemplu, știați că de fiecare dată când vă suflați nasul trebuie să vă spălați pe mâini apoi? Sunt sigur că nu. Și nici nu v-ați învățat copiii astfel. Îmbrăcămintea e nevoie să fie adecvată. Microclimatul la fel. Ați întrebat „doamna” sau dirigintele dacă se aerisește sala de clasă periodic? Dacă în afară de măturat, și ăsta îndoielnic de multe ori, se face și altceva pentru a distruge microbii? Mai ales în sezonul ăsta în care zburdă peste tot. Câte școli au la toalete săpun și hârtie igienică? Să mai vorbim de apă caldă? În câte școli mai miroase a banalul dar eficientul clor după ce, chipurile, sunt igienizate holurile? Par chestiuni fără importanță, dar tocmai lucrurile astea fac diferența între un mediu sanogen și unul în care colcăie doar microbii și ifosele de ducese. Bineînțeles că un instrument eficient în lupta împotriva unor boli mai grave prin complicațiile pe care le pot da, și aici mă refer la gripă și tuberculoză, este vaccinarea. Atât de hulită de unele persoane fizice cu pretenții de părinți responsabili.
Nu orice tuse este contagioasă. Învățați copiii să pună mâna la gură când tușesc sau strănută. Apoi să se spele pe mâini. Învățați-i să se protejeze pe ei și pe alții. Asta e o formă de respect și educație. Mergeți cu ei la medic la primele simptome. Nu dați voi tratament empiric de pe net sau de la coafor și apoi îi duceți oricum la școală. Că doar ce?, tu nu ai unde să lași copilul. Școala nu e post de bonă. Școala e locul unde se învață. Unde teoretic copiii își clădesc un viitor. În alte țări, bineînțeles, dar tot viitor e. Medicul e cel care vă va spune dacă e contagios sau nu. Dacă poate merge sau nu la școală. Cu condiția să aveți grijă de sănătatea copilului și să îl aduceți la consultație. Orice gospodină se crede deșteaptă. „Tușește, dar nu are nimic. I-am dat nurofen și l-am dus la grădiniță.” Copilul e cu mucii până la gât, cu ochii congestionați, dar nah, mă-sa știe mai bine. Și uite așa scandalul e gata. Uite așa se amplifică numărul cazurilor de îmbolnăviri. Din neglijență. Din neștiință. Din prostie și nesimțire și lipsă de educație. Că vă pricepeți voi la orice. De la zacuscă până la pediatrie. Medicul e singurul în măsură să vă sfătuiască în problemele astea. Medicul știe dacă un copil are o boală gravă sau nu. Dacă poate merge în colectivitate sau nu. Cu condiția să aveți atâta minte încât să îi cereți opinia și să o respectați.
De voi depind doar măsurile adjuvante. Pe care vi le repet. Spălatul pe mâini. Suflatul nasului corect și de câte ori este nevoie. Spălatul pe mâini după ce vă suflați nasul. Pusul mâinii la gură când strănutați sau tușiți. Odihna. Hidratarea. Alimentația echilibrată. Igiena corporală zilnică. Nu mascați febra cu antitermice, că așa v-a spus vecina. Nu administrați cine știe ce formulă „pentru imunitate” și gata, v-ați luat de o grijă. Nu săriți cu antibiotice, că puteți face mai mult rău. Nu mai comparați copiii de azi cu cei care ați fost voi. Știți voi…”pe vremea mea..”. E alt mediu, cu mult mai toxic față de acum ceva ani. E altă alimentație. E alt aer. E altă reactivitate biologică. Sunt mult prea multe agresiuni de tot felul care scad capacitățile de apărare naturală și ne fac să trăim doar într-o aparentă sănătate. Să vă dau un exemplu banal. Pe vremea voastră câte cazuri de alergii ați văzut? Puține sau deloc, așa e? Acum sunt pe toate drumurile.
Nu mai fiți „deștepți” sau la modă refuzând vaccinările și lăsând Sfântul Duh să decidă asupra sănătății copiilor. Consultați naibii medicul. E atât de simplu. Că marea majoritate nu știți să treceți strada. Nu știți să vă exprimați în limba română. Nu știți să vă faceți datoria ca lumea la serviciu. Nu știți să vă îngrijiți pe voi. Mă îndoiesc profund că aveți habar să îngrijiți sau să educați un copil. Repet. Marea majoritate. Să n-avem vorbe. Așa că bine e să cereți naibii sfaturi de la cei competenți. Că nu e rușine. Rușine e să fii prost fudul.