Academia Română vrea să recupereze 113 tablouri din colecția Emanoil Pantazi, donate instituției prin testamentul încheiat în 1941 -ce au fost transmise în 1953, împreună cu alte lucrări de pictură, sculptură, grafică, în folosința Muzeului de Artă-, cererea fiind admisă de Curtea de Apel București.
Pe 18 februarie 2008, Academia Română a dat în judecată Muzeul Național de Artă al României (MNAR) și statul român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor, cerând instanței să constate că este unic proprietar al celor 113 tablouri din colecția Pantazi și să oblige MNAR „să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie aceste bunuri”. Printre acestea se numără șapte tablouri semnate de Nicolae Grigorescu, cinci care aparțin pictorului Ioan Andreescu, șase semnate de Theodor Pallady, două care poartă semnătura pictorului Gheorghe Petrașcu și două semnate de Nicolae Tonitza. Printre cele 113 titluri se află, de asemenea, lucrări aparținând unor pictori anonimi flamanzi, venețieni, germani și români.
În motivarea cererii, Academia Română a arătat că, prin testamentul încheiat în decembrie 1941, Emanoil Pantazi – membru de onoare al Academiei Române – i-a donat colecția sa de tablouri, lucrările fiind predate de executorul testamentar Al. Pantazi în iunie 1942.
„Începând cu anul 1949, în conformitate cu prevederile Decretului Ministerului de Justiție nr.326/aug 1949, s-a impus transmiterea folosinței bunurilor statului ca bunuri ale întregului popor, deținute de ministere, instituțiile de stat și sfaturile populare. Ca urmare, în anul 1953, prin decizia Academiei RPR nr. 61/17 iun 1953, dată în baza decretului 326/1949, s-au transmis de la Academia R.P.R. la Muzeul de Artă al R.P.R. – actualmente Muzeul Național de Artă, peste 300 de lucrări de pictură, sculptură, grafică, icoane, etc, ce au fost înregistrate în patrimoniul Muzeului, printre acestea figurând și tablouri din colecția Emanoil Pantazi. Învederează instanței referitor la acest aspect faptul că, prin Decretul 326/1949 cât și prin decizia Academiei R.P.R s-a transmis doar folosința bunurilor a căror revendicare face obiectul prezentei cereri și nu dreptul de proprietate”, se arată în cererea Academiei Române de chemare în judecată a MNAR.
Academia Română a precizat că, în ultimii ani, „a purtat o corespondență asiduă” cu reprezentanții Muzeului Național de Artă al României, adrese din care reiese faptul că aceștia nu contestă dreptul de proprietate al Academiei asupra acestor lucrări, însă consideră că instituția are nevoie de o hotărâre judecătorească de retrocedare a acestor bunuri, întrucât lucrările sunt în inventar.
Totodată, printr-o adresă din 2 august 2005, Academia Română s-a adresat Direcției Generale Patrimoniu Național, prin Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor, pentru ca, prin dreptul de decizie pe care aceasta îl deține, să dispună restituirea tablourilor din colecția Pantazi aflate în momentul de față la o instituție din subordinea Ministerului Culturii, respectiv Muzeul Național de Artă.
Pe 13 septembrie 2009, Direcția a arătat că nu contestă dreptul de proprietate al Academiei, însă refuză restituirea acestora pe cale administrativă, apreciind că dreptul de proprietate poate fi valorificat doar pe calea unei acțiuni în justiție. Pe 9 iunie 2011, Tribunalul București a respins ca neîntemeiată acțiunea Academiei Române.
Decizia a fost contestată de Academia Română la Curtea de Apel București pe 7 octombrie 2011, dosarul fiind judecat pe 22 noiembrie 2011. Pe 10 aprilie 2012, Curtea de Apel București a admis apelul Academiei Române și a schimbat sentința Tribunalului Capitalei.
Astfel, Curtea de Apel București a obligat Muzeul Național de Artă al României să restituie în proprietatea Academiei Române cele 113 lucrări de pictură din colecția Pantazi.
Totodată, instanța a respins cererea de chemare în judecată în această cauză a statului român, prin Ministerul Finanțelor Publice, întrucât acesta nu are calitate procesuală pasivă.
Decizia Curții de Apel București a fost atacată cu recurs la instanța supremă, care urmează să dea o soluție definitivă în acest dosar.
Contactați, luni, de MEDIAFAX, reprezentanții Academiei Române au declarat că procesul nu s-a încheiat, colecția Pantazi urmând să intre în posesia înaltului for de cultură „după obținerea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, în cazul în care aceasta va fi favorabilă Academiei Române”.
„Art. 99 al. 2 din Legea 182/2000, pe care a fost întemeiată acțiunea Academiei Române, prevede că bunurile culturale mobile ce intră în sfera sa de reglementare se restituie proprietarilor de drept de către instituțiile deținătoare. În acest caz, instituția deținătoare este MNAR, instanța de apel apreciind în acest sens că Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, nu are calitate procesuală pasivă, ci aceasta aparține instituțiilor care dețin bunurile revendicate”, se arată în răspunsul Academiei Române.
Contactat de MEDIAFAX, academicianul Păun Ion Otiman, secretar general al Academiei Române, a spus că, după recuperarea colecției, a cărei valoare nu a fost estimată încă, toate tablourile vor fi expuse în interiorul Academiei. „Avem spațiu pentru așa ceva”, a spus Otiman.
Colecția Pantazi a fost donată Academiei Române de Emanoil Pantazi, prin testamentul din decembrie 1941, lucrările fiind predate de executorul testamentar Alexandru Pantazi, în iunie 1942. Potrivit presei, colecția a fost „pierdută” de Alexandru Pantazi, în încercarea sa de a obține permisiunea din partea Statului Român de a merge în Canada pentru a-și vizita fiul, care emigrase în 1978. Răspunsul oficialilor români a fost atunci acela că singura soluție pentru a-și vedea fiul este de a emigra la rândul său și de a dona casa pe care o deținea pe Calea Dorobanți, în București, și colecția de tablouri.
Emanoil Pantazi s-a născut pe 13 decembrie 1870, la Galați, și a fost jurist, membru de onoare al Academiei Române, din 28 mai 1929, desemnat, totodată, membru în primul comitet de conducere al instituției. În 1894, el s-a înscris în baroul de Ilfov, unde a profesat avocatura timp de mai bine de patru decenii, remarcându-se drept unul dintre cei mai de seamă avocați ai vremii.
Emanoil Pantazi a militat constant pentru afirmarea drepturilor naționale ale românilor. S-a numărat printre întemeietorii Ligii pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor. Între 1899 și 1900, el a fost deputat. Timp de două decenii a fost președinte al Consiliului juridic al Ministerului de Externe, expert juridic al României la Conferința de la Haga (1929 – 1930), președinte sau administrator a numeroase întreprinderi industriale sau de utilitate publică, membru în Consiliul Societății Legislative Comparate de la Paris. Emanoil Pantazi a murit pe 19 aprilie 1942.
Potrivit site-ului Ministerului Justiției, lucrările revendicate de Academia Română sunt: Grigorescu Nicolae – „Cap de copil – poziția 1”, Grigorescu Nicolae – „Cap de copil – poziția 2”, Grigorescu Nicolae – „Nalbe” (în „Inventarul Tablourilor – Succesiunea Em. Pantazi cu titlul „Flori de măr în ulcică”), Grigorescu Nicolae – „Peisaj” (în „Inventarul Tablourilor – Succesiunea Em. Pantazi cu titlul „Mic peisaj (pădure) „, Grigorescu Nicolae – „Cap de țigancă” (în „Inventarul Tablourilor – Succesiunea Em. Pantazi cu titlul „Cap de țigancă cu broboadă albă”), Grigorescu Nicolae – „Autoportret „, Grigorescu Nicolae – „Portret de bărbat”, Andreescu Ioan -„Vas cu flori” (în „Inventarul Tablourilor – Succesiunea Em. Pantazi cu titlul „Flori galbene în oală”), Andreescu Ioan – „Cap de adolescent”, Andreescu Ioan – „Cap de țărancă” (în „Inventarul Tablourilor – Succesiunea Em. Pantazi cu titlul „Cap de femeie de la mahala” ), Andreescu Ioan – „Cap de fată” (în „Inventarul Tablourilor – Succesiunea Em. Pantazi cu titlul „Cap de tânără fată îmbrobodită cu basma verde), Andreescu Ioan – „Soldat din gardă (Bărbat în costum roșu)”, în „Inventarul Tablourilor – Succesiunea Em. Pantazi cu titlul „Bărbat în roșu, în picioare cu lance”, Pallady Theodor – „Femeie șezând pe o canapea roșie” (în „Inventarul Tablourilor – Succesiunea Em. Pantazi cu titlul „Femeie stând pe sofa roșie”), Pallady Theodor – „Crapul” (în „Inventarul Tablourilor – Succesiunea Em. Pantazi cu titlul „Natură moartă (pește pe masă)”), Pallady Theodor – „Natură moartă” în „”Inventarul Tablourilor – Succesiunea Em Pantazi” cu titlul „Flori în ulcică și cutie de chibrituri”), Pallady Theodor – „Studiu de femeie” ( în „Inventarul Tablourilor – Succesiunea Em. Pantazi” cu titlul „Femeie în picioare cu sânul gol”), Pallady Theodor – „Nud de femeie” (în „Inventarul Tablourilor – Succesiunea Em. Pantazi cu titlul „Nud” ), Pallady Theodor – „Autoportret” ( în „Inventarul Tablourilor – Succesiunea Em. Pantazi” cu titlul „Autoportret”), Petrașcu Gheorghe – „Casă la țară” (Inventarul Tablourilor – Succesiunea Ern. Pantazi” cu titlul” Casă de țară”), Petrașcu Gheorghe – „Autoportret” (în „Inventarul Tablourilor – Succesiunea Em. Pantazi” cu titlul „Autoportret”), Tonitza Nicolae – „Cap de fetiță” (în „Inventarul Tablourilor – Succesiunea Em. Pantazi” cu titlul” Cap de fetiță”).
Lor li se alătură Tonitza Nicolae – „Cap de turcoaică” (în „Inventarul Tablourilor – Succesiunea Em. Pantazi” cu titlul „Cap de turcoaică” ), Baltazar A. – „Piață” (în „Inventarul Tablourilor – Succesiunea Em. Pantazi” cu titlul „Natură moartă”), Maniu Rodica – „Peisaj” (în Jnventarul Tablourilor – Succesiunea Em. Pantazi” cu titlul „Peisaj” ), Anonim venețian – „Regina din Saba închinându-se lui Solomon” ( în „Inventarul Tablourilor – Succesiunea Em. Pantazi” cu titlul „Scenă istorică”), Anonim flamand – „Scenă biblică” (în „Inventarul Tablourilor – Succesiunea Em. Pantazi” cu titlul „Scenă istorică”), Anonim olandez – „Peisaj cu cireadă cu vite” ( în „Inventarul Tablourilor – Succesiunea Em.Pantazi” cu titlul” Turmă” ), Anonim francez – „Țăran tânăr șezând”, Popescu Șt. – „Flori”, Cherici A. – „La Maddalena”, Luchian Șt. – „Peisaj cu boi”, Iscoveanu B.- Portret Paul Stamatovici, Cherici A.- Portretul unei tinere fete, Anonim – Portretul unui boer, Visconte H.- „Biserica Kretzulescu”, Anonim – „Baronul Dimitrie Bellu”, Dan M. – „Domnitorul Carol I”, Ajdukievici T.- Portret Ion Brătianu, Padina Al. – Portret Șt. Gonata, Isachie C – „Notre Dame de Paris „, Sârbu – „Fundația Dalles”, Kimon¬Loghi – Portret Ion Brătianu,. Anonim sec. XIX – Portret Starețul, Henția Sava – „Portret de copil pe scaun”, Vastagh – Portret Andrei Mocioni, Troteanu – Portret Șerban Cantacuzino, Henția Sava – Portret Barbu Bellu, Anonim sec. XIX – „Boier cu pana în mână”, G. Groza – „Palermo „, Udriște – „Țărani cu care de lemne”, Anonim – „Portret Barbu Știrbey”, Anonim – „Portret de bărbat”, Torosian S.- Portret Gala Galaction, Abramson – „Biserica lui Bucur”, Lessler Al.- „Bătălia de la Marienburg”, Roteanu N. – Portret Ștefan cel Mare, Anonim – „Alexandru I”, Elliescu – „Portret de femeie”, Elliescu – „Portret de ofițer”, Anonim italian – „Portret de bărbat sec. XVIII”, Anonim italian – „Portret de femeie sec. XVIII”, Anonim austriac – „Peisaj la marginea apei”, Anonim – „Portret de femeie în costum oriental”, Anonim sec XVIII – „Portret de femeie”, Schulze – „Schloss Runkel”, Isachie C.- „Peisaj londonez”, Isachie C.- „Vedere din Spania”, Anonim – „Portret Al. Grigore Ghica”, Anonim – „Portret de boieroaică”, Enea – „Portret de femeie”, Petrovici S. – Portret D. Țichindeal, Urbanski de Nietzuja – „Portret de femeie”, Anonim român sec. XIX – „Bărbat cu favoriți”, Anonim sec. XIX – „Portret Olga Obolenski Sturdza”, Anonim – Portret Câmpineanu Cantemir, Anonim – „Portret episc. Calinic”, Anonim – Portret Jean Sturdza, Anonim – „Peisaj”, Baltazar A. – „Studiu de mână”, Baltazar A. – „Studiu de portret”, Anonim – „Peisaj”, Perchet H. – „Portret de fetiță”, Mirea I.- „Coborârea de pe cruce”, Mirea I. – „Peisaj”, Anonim – „Portret de fată”, Anonim – „Portretul unui militar”, Anonim – „Militar cu sabie”, Anonim – „Militar cu pușca”, Kaiser – „Carol I la Plevna”, Tătărescu Gh. – „Maica Domnului cu îngerii”, Chladek A. – „Portret Al. Vilara”, Schoefft J.A.- „Portret Alecu Ghica”, Schiavoni G. – „Portret Gh.Asachi”, Tătărescu Gh. – „Portret N. Bălcescu”, Iscoveanu B. – „Portret Niță Magheru”, Iscoveanu B.-„Portret Petre Dobra”, Iscoveanu B. – „Autoportret”, Iscoveanu B. – „Portret Avram Iancu”, Iscoveanu B. – „Portret Nicolae Golescu”, Iscoveanu B. – „Portret Nicolae Solomon”, Iscoveanu B. – „Portret Leon Asachi”, Wallenstein C. – „Autoportret”, Levaditi N. – „Vornicul Alecsandri cu soția, fiica și fiul său Iancu”, Rosenthal C. – „CA Rosetti, I. C. Brătianu și Mălinescu la Paris în 1850”, Alberti H. – „Scenă de gen”, Anonim – „Portret de bărbat”, Anonim austriac sec. XIX – „Scenă de epocă”, Anonim român – „Peisaj”, Anonim român sec. XIX – „Portret de bărbat”, Anonim – „Autopsie”, Anonim sec. XVIII – „Portret baroneasa Barbara de Nalaczi” și Anonim – „Graf Ludwing Bethlen”.
