Academia Română și Comitetul Național Român ICOMOS cer candidaților la Președinție, printr-o scrisoare deschisă, să se pronunțe, în campania electorală, pentru apărarea patrimoniului natural și cultural de la Roșia Montana.
Scrisoarea, remisă, joi, agenției MEDIAFAX, a fost inițiată de Ionel Haiduc, președintele Academiei Române, și Sergiu Nistor, președintele Comitetului Național Român ICOMOS (Comitetul Internațional al Monumentelor și Siturilor), și este semnată de 45 de reprezentanți ai societății civile.
„Vă adresăm un respectuos apel ca, în cadrul campaniei pe care o derulați pentru magistratura supremă în stat, să vă pronunțați public, ferm și explicit, pentru apărarea, protejarea și punerea în valoare a patrimoniului natural și cultural excepțional al Roșiei Montane, ca un simbol al întregii moșteniri culturale a țării pentru a cărei președinție vă pregătiți”, se arată la începutul textului.
Inițiatorii scrisorii atrag atenția că Roșia Montană, „locul celei mai vechi localități urbane din România, ce adăpostește cele mai dezvoltate galerii romane descoperite vreodată în lume, situat într-un cadru natural de o diversitate biologică și etnografică de mare însemnătate”, este prevăzut „a se transforma într-o imensă carieră deschisă de extragere a aurului, ce ar duce la dispariția definitivă a unor valori istorice, științifice, arheologice, arhitecturale, etnografice, religioase și naturale ale zonei”.
Academia Română și ICOMOS își argumentează poziția prin cele patru rezoluții ale Adunărilor Generale de la Madrid, Victoria Falls, Xian și Quebec, din ultimii șapte ani, și menționează că există „expresia unei îngrijorări pe plan național și internațional din partea specialiștilor pentru soarta Roșiei Montane și a deciziilor politice și administrative ce ar putea aduce prejudicii incomensurabile și ireparabile patrimoniului cultural, științific și natural mondial”.
„În lume (mai ales în Orientul Mijlociu și Asia Centrală) se practică, în loc de concesionare a resurselor minerale, așa numitul «Acord de împărțire a producției» (Production Sharing Agreement), potrivit căruia în relația dintre stat și o companie de extracție a unor resurse minerale (de obicei petrol) – după acoperirea cheltuielilor de investiție și operaționale -, producția este împărțită între stat și companie, de obicei 80% pentru statul respectiv și 20% pentru companie. Doar o asemenea relație, în cazul exploatării aurului de la Roșia Montană, ar putea fi atractivă din punct de vedere economic, dacă s-ar ignora celelalte considerente”, se arată în poziția Academiei Române față de proiectul Roșia Montana.
În scrisoarea deschisă se mai apreciază că „resuscitarea economică a Roșiei Montane nu poate fi credibilă atât timp cât ea se bazează pe secătuirea, în două decenii, a tuturor resurselor zonei: de la aurul subteran, la biodiversitate și moștenirea culturală”. Instituțiile semnatare își exprimă totodată îngrijorarea pentru oamenii locului, „pentru care se clamează că se dorește un viitor prosper”, dar care „vor fi înghițiți de proletariatul urban, dezrădăcinat și confuz al orașelor învecinate”.
„Este o perioadă de grele și responsabile decizii. Prin candidatura pe care v-ați depus-o, aveți dorința de a fi purtătorul de cuvânt al unui popor ce dorește să-și găsească locul propriu într-o Europă a diversității culturale. Noi, semnatarii acestui apel, în numele organizațiilor de specialitate și ale societății civile, ne simțim datori să subliniem că apărarea Roșiei Montane este o responsbilitate nu numai față de cei care astăzi locuiesc în zonă, nu numai o responsabilitate față de cei care astăzi constituie electoratul, dar o responsabilitate în fața tuturor celor care se vor naște, la noi în țară și nu numai, generații de-a rândul de-acum înainte”, se mai arată în scrisoarea deschisă adresată candidaților la președinția României.
Apelul este semnat de reprezentanți ai următoarelor instituții: Catedra de istorie veche a Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, Muzeul Unirii din Alba-Iulia, Fundația Soros România, Uniunea Jurnaliștilor Maghiari din România, Active Watch – Agenția de Monitorizare a Presei, Asociația pentru Conservarea Ariilor Protejate BioCultural „Salvați Vama Veche”, Terra Mileniul III, Rencontres du Patrimoine Europe, Asociația Sighișoara Durabilă, Fundația pentru Parteneriat, Asociația EcoLogic, GeoMMed Professional Association, Centrul de Resurse Juridice, Asociația de Mediu Rhododendron, Greenpeace, Ziarul Hunedoreanului din Deva, Cultours – Centrul de Turism Cultural, Timișoara, Asociația Arin, Asociația Română a Iubitorilor Naturii, Asociația „Salvați Bucureștiul”, Asociația Culturală Reener Landchen din Reghin, Green Hours & Teatrul Luni, Asociația Pro Urbe Arad, Centrul pentru Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă Bihor, Clubul de Turism și Ecologie -Trans mont – Făgăraș, Clubul Ecologic Transivania, Organizația Națională Cercetașii României – Centrul Local Sibiu, Fundația ExtrAArt, Organizația Națională Cercetașii României – Centrul Local Oradea, S.C. Eco Simplex Nova SRL, Societatea Ecologică AquaTerra, filiala Iași, Asociația turistică sportivă civică și ecologistă Clubul de Cicloturism Napoca, Asociația Ecouri Verzi din Cluj-Napoca, Fundația Eco-Civica, Asociația Speologică Exploratorii din Reșița, Asociația Generația Verde, Societatea Astronomică Română de Meteori, Clubul Alpin Român – Secția Deva, Asociația „Salvați Delta”, Asociația București, Asociația studenților și doctoranzilor români în Franța (ADERF), Asociația „Bate șaua să priceapă iapa” și Tudor Jitianu.
