Absolvenții de liceu participă într-o măsură mai mică la cursuri de dezvoltare profesională decât cei cu studii universitare, potrivit rezultatelor unui studiu al institutului de cercetare GfK România.
GfK România a desfășurat în luna martie 2010 un studiu online pe platforma www.askGfK.ro care a avut ca principal subiect educația, mai precis școlile sau cursurile pe care tinerii educați din România le fac pentru aprofundarea unui domeniu sau dezvoltarea lor profesională și personală. De asemenea, s-a urmărit și identificarea contribuției angajatorilor în dezvoltarea angajaților.
Rezultatele cercetării arată că ceva mai mult de o treime dintre tinerii care termină o facultate își continuă studiile. Cea mai la îndemână formă educațională pentru aprofundarea acestora într-un anumit domeniu este masterul (un sfert dintre absolvenții de facultate), iar cea mai greu accesibilă este un curs MBA (doi la sută dintre cei cu diplomă universitară).
Marea majoritate își continuă studiile în maxim primii trei ani după facultate și aproape jumătate dintre ei, cei mai aplecați spre studiu, fac mai mult de o școală suplimentară (a doua facultate/cursuri postuniversitare/ master). Tinerii supra-școliți lucrează în companii private, cu mai mult de 50 de angajați.
Factori hotărâtori
Pasiunea pentru un domeniu și dorința de a deveni un profesionist mai bun sunt principalele motive care îi determină pe tinerii universitari să își continue studiile după absolvirea primei facultăți. Pentru un sfert dintre cei care și-au aprofundat pregătirea, factorul hotărâtor a fost obținerea unui serviciu mai bine plătit.
Jumătate dintre tinerii chestionați nu au participat la niciun curs de pregătire profesională sau personală în 2009. Altfel, uitându-ne în rândul celor care au participat la astfel de cursuri, putem spune ca cea profesională deține supremația (40 la sută din eșantion). Tinerii caută întotdeauna surse de finanțare a cursurilor de dezvoltare profesională: o treime au făcut aceste cursuri gratis, iar o altă treime a beneficiat de acestea prin intermediul companiilor pentru care lucrează. Un sfert dintre ei și-au plătit singuri cursurile, relevă studiul citat.
Studiul arată că, în general, companiile investesc mult mai puțin în dezvoltarea personală a angajaților și există un procent mic al celor care au combinat formarea profesională cu cea personală.
Tinerii care au fost interesați în 2009 de dezvoltarea personală fie și-au plătit singuri taxele, fie au aplicat la cursuri care le erau oferite gratis. Cursurile în comunicare sunt cele mai căutate.
Aproape un sfert dintre cei care nu au participat la cursuri de dezvoltare în 2009 au făcut-o în 2008 și 40 la sută din eșantion nu au participat la niciun curs în 2009 și 2008. Tinerii care au ultima școală absolvită liceul participă într-o măsură mai mică la cursuri de dezvoltare profesională decât cei care au studii universitare. Angajații companiilor de stat au participat mai mult la cursuri de dezvoltare profesională decât cei din companiile private.
Modalități de dezvoltare profesională
Există două modalități principale prin care organizațiile ajung să ofere cursuri de dezvoltare profesională angajaților lor: apelează la firme specializate din România sau la persoane cu experiență din interiorul companiei. Investiția lor s-a orientat în 2009 către top și middle management. Doar zece la sută din respondenții care au participat în 2009 la cursuri de dezvoltare în care angajatorul a cotizat financiar cred ca în 2010 angajatorul va plăti pentru un volum mai mare de modalități de pregătire profesională.
Atunci când tinerii care au absolvit cel puțin un liceu se gândesc să investească personal în formarea lor, aleg cursurile în principal după tematică și certificarea obținută la sfârșit, iar patronii sunt cei mai sensibili la preț.
În ceea ce privește evaluarea educației suplimentare din punct de vedere al beneficiilor aduse, percepția este diferită, în funcție de statutul actual în câmpul muncii al celui care s-a preocupat de educația sa și formarea ulterioară în plan profesional și personal.
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 600 de respondenți între 18 și 44 ani din mediul urban care au absolvit un liceu sau facultate. Eșantionul este reprezentativ pentru populația țintă, cu o eroarea maximă de patru la sută.
GfK România, fondată în 1992, este parte integrantă a Grupului GfK. De peste opt ani, GfK România este institutul numărul 1 de cercetare de piață din România. Activitățile sale sunt structurate în cinci segmente: Custom Research – cercetare cantitativă și calitativă Ad Hoc pentru o arie largă de industrii (bunuri de larg consum, telecomunicații și IT, finanțe, retail, turism, auto, bunuri industriale), Consumer Tracking – cercetare continuă pentru bunuri de larg consum, Retail and Technology – cercetare continuă pentru bunuri de folosință îndelungată, Media – cercetare calitativă și cantitativă pe consumul de produse media și Healthcare – cercetare calitativă și cantitativă în toate domeniile medicale.
Înființat în 1934 ca primă companie de cercetare de piață în Germania, Grupul GfK are azi mai mult de 150 de sucursale în 100 de țări de pe cinci continente. Grupul GfK este una din cele mai mari organizații de cercetare de piață din lume.
