Guvernul va găsi o formulă prin care problemele legate de libertatea de exprimare, sesizate în Codurile juridice, să fie reglementate, pentru a elimina suspiciunile că Executivul intenționează „să pună botniță” presei și să restrângă dreptul la opinie, a declarat, marți, premierul Emil Boc. „Vreau să asigur că vom face ceea ce trebuie făcut din punct de vedere legal, procedural, politic, juridic și legislativ, astfel încât aceste Coduri să răspundă exigențelor europene, nevoilor societății de a proteja libertatea de exprimare, precum și de a proteja libertatea de exprimare, libertatea presei, dreptul la pmaflet, posibilitatea de a-ți manifesta liber dreptul la opinie într-o societate democratică. Aceste Coduri vor avea o înfățișare cu totul și cu totul democratică și vom elimina acele suspiciuni care există în mnomentul de față, că într-o formă sau alta Guvernul intenționează să pună botniță presei sau libertății de exprimare din România”, a spus Boc.
Proiectul privind Codul civil a fost aprobat, în urmă cu două săptămâni, de Guvern, după ce au fost avizate de către Executiv Codul penal, Codul de procedură penală și Codul de procedură civilă.
Documentele sunt transmise Parlamentului, iar Guvernul intenționează să își asume răspunderea în luna mai pentru aprobarea acestora.Reglementările referitoare la apărarea drepturilor personale nepatrimoniale din noul Cod civil au creat dezbateri aprinse, vineri, între ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, și jurnaliștii care au reclamat că este o lege a presei mascată prin care li „se pune botniță”.
Agenția de Monitorizare a Presei, Centrul pentru Jurnalism Independent și Convenția Organizațiilor de Media au cerut, săptămâna trecută, Ministerului Justiției eliminarea unor articole din noul Cod civil referitoare la protecția datelor cu caracter personal și dreptul la replică, pe motiv că afectează libertatea presei. Organizațiile semnatare consideră că „modul în care sunt formulate anumite prevederi referitoare la viața privată, protecția datelor cu caracter personal, protecția demnității umane, respectul datorat persoanei decedate și dreptul la replică și rectificare, limitează drastic libertatea de expresie și pun în pericol libertatea și buna funcționare a presei”. Conform celor trei organizații semnatare, proiectul de Cod civil nu face nicio referire la „buna-credință a jurnalistului, premisa de bază și temei de apărare în practica Curții Europene a Drepturilor Omului”.
Federația Europeană a Jurnaliștilor (FEJ), grupul european al Federației Internaționale a Jurnaliștilor (FIJ), a cerut, tot săptămâna trecută, retragerea proiectului de lege al noului Cod civil și susține că „documentul încalcă flagrant principiile europene cu privire la accesul la informație și libertatea presei”. FEJ, alături de membrul afiliat Federația Jurnaliștilor din România MediaSind, se declară „extrem de îngrijorați cu privire la acest proiect de lege și regretă că Guvernul a inițiat un astfel de proces care amenință libertatea presei într-o manieră atât de șocantă, în cazul în care documentul va fi legiferat în această formă”.
De asemenea, Clubul Român de Presă (CRP) denunță „opacitatea și birocrația” dovedite de Guvern și Ministerul Justiției în aprobarea modificărilor la Codul civil, referitoare la activitatea în mass-media și cere Parlamentului reticență maximă față de acestea, considerându-le limitări ale libertății de exprimare.
Și organizația Reporteri Fără Frontiere (RSF) a condamnat restricțiile impuse de modificările aduse Codurilor civil și penal, referitoare la activitatea în mass-media, votate de Guvernul României pe 25 februarie, indicând că acestea sunt incompatibile cu dreptul la libera informare.