BNS cere Guvernului corectarea în 30 de zile a mai multor legi, pentru combaterea evaziunii fiscale

Blocul Naţional Sindical a fost sesizat de către sindicaliştii din sistem că în România îşi desfăşoară activitatea mii de "societăţi sau persoane fantomă", a declarat preşedintele BNS, Dumitru Costin, miercuri, într-o conferinţă de presă.

"Reţeaua este una extrem de bine pusă la punct, însă autorităţile de control - atunci când fac controale reale şi nu sunt de fapt o parte a reţelei - nu pot face nimic împotriva acestora, în sensul recuperării crenţelor uriaşe datorate bugetului consolidat", a spus Costin.

Potrivit liderului sindical, există cazuri vizate de anchetatori a căror amploare "capătă proporţii inimaginabile". O singură astfel de societate sau persoană fantomă ajunge să preia câte 10-20 de societăţi datoare la buget şi să acumuleze un prejudiciu de peste 10 milioane de lei, care nu va fi recuperat niciodată, a precizat Costin.

"Sistemul funcţionează pe bază de reţea, deloc complicat, folosindu-se de complicitatea pasivă a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, dar şi a Oficiului Registrului Comerţului. Societăţile comerciale - multe în zona tranzacţiilor cu produse agricole şi materiale de construcţii -acumulează datorii la bugetul consolidat de stat sau către terţi. Intervin intermediarii care se oferă să găsească un cumpărător dispus să preia societatea datoare. Taxa de intermediere este între 2 şi 10 la sută din valoarea creanţelor cunoscute, iar din cercul intermediarilor fac parte inclusiv politicieni, oameni de afaceri sau chiar lideri de sindicat", a precizat Costin.

Astfel, potrivit lui Costin, aceste persoane sau firme fantomă, fără niciun fel de bunuri în proprietate, preiau societăţi şi nu plătesc niciodată datoriile acestora.

"Identificarea lor şi apoi anchetarea firului până la intermediar şi primul proprietar sunt dificile, iar de multe ori rezultatele anchetei se rătăcesc pe drumul spre justiţie. Corupţia şi legislaţia permisivă au condus aşadar la o situaţie în care sume colosale de bani nu mai ajung niciodată la buget şi nimeni nu face nimic", a afirmat Costin.

Blocul Naţional Sindical consideră că o cauză importantă a acestei situaţii este legislaţia actuală, motiv pentru care solicită autorităţilor să ia măsuri de corectare a mai multor legi.

Astfel, BNS cere modificarea Legii 31/1990 privind societăţile comerciale, Legii 26/1990 privind Registrul Comerţului, în sensul aprofundării verificărilor pe care Registrul Comerţului trebuie să le facă înainte de a-şi da avizul pentru înfiinţarea unor firme, Ordonanţei 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, în sensul stabilirii unor norme de aplicare mai coerente.

"Cesiunea părţilor sociale şi a activităţii trebuie să se poată face numai dacă există un certificat de atestare fiscală. În cazul în care există creanţe, atunci achitarea acestora trebuie garantată de noul asociat", a precizat Costin.

Totodată, Costin susţine că producătorii agricoli vând cereale la negru unor firme fără bunuri patrimoniale şi fără angajaţi.

"Gata să dispară la cel mai mic semn de alarmă, aceste firme vând produsele mai departe altora, multe de bună credinţă, care îşi plătesc dările către stat. Acestea din urmă comercializează mai departe către beneficiarul final. De la producătorul iniţial şi până la consumatorul final, preţul produselor se dublează de cele mai multe ori, iar TVA-ul şi impozitul pe profit se pierd odată cu primii intermediari din lanţ", a precizat Costin.

Liderul BNS a dat un exemplu cu privire la ceea ce se întâmplă în Portul Constanţa, unde a început să se opereze transporturi cu cereale. "O firmă din România exportă către o firmă din Bulgaria un milion de tone de cereale, cu un preţ de 0,3 lei pe kilogram. Dar acest milion de tone este doar în acte, autorităţile române fiind complice la fraudă. În realitate, nu trec în Bulgaria decât 0,05 tone, restul cantităţii rămânând în România. Apoi, firma din Bulgaria revinde în acte unei firme din România un milion de tone de cereale la preţul de un leu pe kilogram", a exemplificat Costin.

Sindicaliştii BNS mai spun că preţul pâinii este influenţat de această "piaţă neagră". Potrivit lui Costin, România se află într-o perioadă mult prea dificilă din punct de vedere economic, are un buget cu mult sub nevoile reale şi "nu-şi permite să tolereze în continuare haosul existent acum".

Conducerea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) a organizat, săptămâna trecută, la sediul Ministerului Finanţelor Publice, prima întâlnire cu reprezentanţii patronatelor din mediul de afaceri şi ai sindicatelor, pentru a discuta despre prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.

ANAF a prezentat strategia de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale şi a făcut publică orientarea politicii de administrare fiscală. În acest context, preşedintele agenţiei, Sorin Blejnar, le-a cerut patronatelor suport în vederea prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală are în vedere în acest an întărirea acţiunilor de control, accentuarea luptei cu reţelele evazioniste organizate în materie de TVA intracomunitar, intensificarea controalelor în domeniile care privesc destinaţia mărfurilor importate şi organizarea jocurilor de noroc, monitorizarea antrepozitelor fiscale de producţie şi depozit a produselor accizabile - tutun, alcool, produse energetice, sistemul de leasing şi diminuarea comerţul ilicit care afectează acţiunile de import-export.

Evaziunea fiscală la plata TVA a ajuns în 2008 la aproape 24 miliarde de lei, respectiv la 4,6% din PIB, fiind de peste trei ori mai mult decât valoarea de 7,4 miliarde lei din anul 2004, potrivit unui raport al Ministerului Finanţelor obţinut în luna februarie de MEDIAFAX.

Totodată, economia "neobservată" şi-a majorat ponderea, în perioada 2004-2008, de la 14,5% din PIB la peste 21%, iar impozitarea acestui segment ar fi adus, anul trecut, venituri bugetare de 58,116 miliarde lei, reprezentând 11,3% din PIB. Munca la negru constituie cea mai importantă parte a economiei neobservate, reprezentând 50,8% din aceasta în primele nouă luni din 2008.