Directoarea teatrului sucevean, Carmen Veronica Steiciuc, a murit, răpusă de COVID

La doar câteva zile de când ar fi trebuit să sărbătorească ziua sa de naștere, Carmen Veronica Steiciuc, directoarea teatrului sucevean „Matei Vișniec”, a pierdut lupta cu teribila boală care s-a răspândit la nivel global.

Personalitate culturală marcantă a Sucevei, Carmen Veronica Steiciuc, născută pe 25 octombrie 1968, a plecat dintre noi luni, 1 noiembrie 2021, în jurul orei 15.30, răpusă de complicațiile cauzate de virusul COVID-19.

De mai bine de 6 ani Carmen suferea de o serie de alergii și de aceea avea un regim alimentar sărac, evita să ia medicamente și a ezitat să se vaccineze împotriva COVID. Când s-a infectat cu noul coronavirus, a sperat că va reuși să treacă de boală, acasă, dar când situația s-a agravat, s-a internat în Spitalul Județean Suceava, la Secția Infecțioase. Ulterior, din cauza complicațiilor apărute, Carmen a fost transferată în Secția ATI COVID a spitalului sucevean, unde a fost intubată.

Din păcate, eforturile depuse de medici pentru salvarea ei nu au putut remedia răul produs deja în organismul ei, iar sfârșitul a fost inevitabil.

Moartea ei a șocat și îndurerat o mulțime de oameni care o cunoșteau și o apreciau pentru întreaga sa activitate literară, socială, civică, organizatorică și managerială.

Poetă, director al revistei „Bucovina literară”, organizator al Festivalului Labiș, Carmen Veronica Steiciuc rămâne în istoria Sucevei ca primul director al teatrului sucevean, înființat în urmă cu șase ani, la inițiativa conducerii Primăriei Suceava.

„Teatrul Municipal Matei Vişniec Suceava este cel mai iubit dintre proiectele cărora Carmen Veronica Steiciuc le-a dat viaţă.

„Vă iubesc!” sunt ultimele cuvinte pe care Carmen ni le-a trimis. Plecarea ei atât de neaşteptată şi de nedreaptă ne-a îndurerat profund. Sper ca noi, colegii ei din teatru, să fim în stare să-i răsplătim toată dragostea ei. Dumnezeu s-o odihnească şi să-i poarte sufletul bun în lumină! Suntem alături de familia îndurerată” este mesajul transmis de colegii săi de la teatru.

Un alt prieten apropiat, jurnalistul Sorin Avram, și-a exprimat regretele vizavi de pierderea neașteptată:

„Din păcate, Carmen s-a stins din viață, astăzi, la numai o săptămînă după ce a împlinit vîrsta de 53 de ani. Carmen, pe numele ei întreg Carmen Veronica Steiciuc, cea care a fost managerul Teatrului ”Matei Vișniec” din Suceava încă de la înființarea acestuia în urmă cu 6 ani.

Carmen a fost infectată cu noul coronavirus și avea boli asociate. Din cauza unor alergii de care suferea, de 6 ani de zile Carmen avea un regim alimentar foarte sărac.

Acum, la despărțire, o să scriu cîteva rînduri despre Carmen, și nu despre managerul teatrului sucevean.

Carmen a fost o fire sensibilă care a scris poezii cu mult succes, care și-a adorat părinții, care și-a iubit fratele și care era îndrăgostită de frumos. Veșnic îndrăgostită.

Carmen a fost o fire ambițioasă, care a absolvit nu mai puțin de trei facultăți și care urma acum un doctorat în teatrolgie. Carmen a avut principii solide și o fire încăpățînată. Uneori prea încăpățînată.

Carmen a fost, cu bune și cu prea puține rele, un prieten din categoria celor care-ți sînt alături mai ales la greu. Carmen a fost. A fost pentru prea puțin timp. Dumnezeu să aibă de grijă de tine, Carmen! Și condoleanțe familiei”.

Carmen Veronica Steiciuc a fost o personalitate multilateral dezvoltată, dovadă fiind și bogata sa activitate culturală și nu numai.

Primul său poem a văzut lumina tiparului în 1988, în Caiete Bucovinene, în cadrul revistei Convorbiri literare și se regăseşte în volumul de debut „Culoarea neprevăzută a orei”.

Absolventă a Liceului „Ștefan cel Mare” Suceava, Carmen Veronica Steiciuc a intrat prima la USV la Automatizări şi calculatoare, facultate pe care am absolvit-o ca şefă de promoţie, a doua facultate pe care a terminat-o fiind la Sociologie, Secţia Asistenţă Socială. Timp de şapte ani a lucat ca voluntar cu Christian Children’s Fund of Canada.

Cea de-a treia facultate a fost de „Teatrologie. Jurnalism Teatral” iar în prezent era doctorand la Școala Doctorală de Teatru Iași.

Deţinătoare a peste 50 de premii la concursuri naţionale şi internaţionale de poezie, printre reuşitele cele mai mari ca poet se numărau cele două rezidenţe literare pe care le-a cîştigat în Franţa, precum şi titlul de Poet Mantelat al Asociaţiei Poesia Attiva din Torino, Italia, dar și distincţiile primite de la International Society of Poetry din Washington D.C. SUA.

Timp de mulți ani a fost preşedinte al Societății Scriitorilor Bucovineni, inițiator și coordonator al evenimentelor teatrale organizate prin Clubul Rotary Suceava Bucovina, dar și director/coordonator a mai mult de 120 de evenimente teatrale şi turnee cu spectacole montate după piese

semnate de dramaturgul bucovinean Matei Vişniec, de care o lega o frumoasă prietenie.

Ca directoare a Teatrului Municipal „Matei Vişniec” Suceava, cea mai mare reuşită o considera chiar construcţia acestei instituţii de spectacole şi concerte, care, în numai trei ani, a reuşit să aşeze Suceava pe harta teatrală din Romania, având o foarte bună vizibilitate în turnee și festivaluri naționale și internaționale. Acestora li se adăugau reprezentaţii la Paris, în Sala Bizantină a Ambasadei României, la Laval şi Changé în Franţa dar şi la Chişinău, în Republica Moldova.

Într-un ultim interviu, acordat săptămânalului Jupanu’, Carmen spunea: „Să nu renunţăm niciodată la vise, pentru că ele devin realitate. Ceea ce-mi doresc în continuare, dacă divinitatea îmi va permite, este să construiesc la Suceava un amfiteatru de vară”.

Versurile ei, citate atunci, spun povestea finalului său:

„trăim fiecare visul celuilalt. până când cerul ne ia în braţe,

ne aşează în inimi lumina aceea sublimă din curtea abaţiei și

liniștea în care rostogolim soarele în zori pe seninul curat

aşternut. până dincolo de timp”.