Google
 
miercuri, 20 aug 2014 - Anul XIX, nr. 192 (5701)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,7794 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,3124 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Iulius Mall Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   1 imagine |   ø fişiere video

Câmpulung

Ferma cu lapte de leac

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Nu mai este nici o surpriză pentru nimeni să audă fermieri care se declară descurajaţi şi gata să renunţe la o astfel de activitate economică, pentru că profitul obţinut e mic sau lipseşte de tot. Este însă neobişnuit să auzi de cineva care are curajul să se apuce în zilele noastre de asemenea afacere şi care, pe lângă a face profit din ea, se gândeşte şi cum să aducă şi celor din jur un sprijin pentru sănătate. O astfel de idee pune în practică de trei ani câmpulungeanul Ioan Alboi Şandru: o fermă de capre.

 

„Franţuzele” de pe Rarău

Iniţial, ca orice fermier dornic să-i mai şi rămână o brumă de profit după tot efortul, tânărul câmpulungean de 37 de ani s-a tot gândit ce animale de lapte să crească. Mama fermierului, Domnica Alboi Şandru, fost bucătar şi care este responsabilă acum cu prelucrarea laptelui la fermă, îşi aminteşte zâmbind: ”Când a zis fiul meu că vrea să încerce o fermă şi să producă lapte şi brânză, eu credeam că va cumpăra vaci, pentru că asta creşte toată lumea, pentru că laptele e mai mult şi noi, la munte, ştim să ne ocupăm de ele din bătrâni. Dar el a vrut tocmai ce nu are toată lumea... Şi într-o zi ne-am pomenit cu o droaie de capre ciudate, pe care le-a adus din Ardeal. A cumpărat tocmai de acolo capre alpine franceze, din cele roşcate, cu păr mai scurt, cu dungă neagră pe spinare, alese anume pentru că dau mai mult lapte. Sunt capre bune, dar ulterior la noi am combinat rasa de franţuze cu capra noastră românească şi am obţinut un metis foarte productiv şi rezistent, care dă un lapte mai dulce, mai gustos. Şi încetişor am ajuns să ducem la păşune peste 100 de capre, de care ne ocupăm şi acum”.

Chiar dacă a ales ce nu creşte toată lumea, problemele fermierului sunt aceleaşi ca ale tuturor. ”E păcat că omul care vrea să facă ceva, să producă, să mişte cât poate el economia asta a noastră se loveşte de piedici aşa de multe, încât îi cam piere cheful. Cu caprele nu e simplu deloc. Lapte crud la contractări nu se ia la noi în zonă, doar oferte am avut şi s-a oferit un preţ foarte mic, de numai 2 lei pe litru. Subvenţia e mică, plăteşti impozit, carnea şi pielea nu le vrea nimeni, că aşa e la noi peste tot. Uneori mă gândesc că se pierde cu totul tradiţia şi interesul, se pierde şi generaţia care a ştiut să prelucreze lapte, piei, lână, şi vor ajunge copiii ăştia să nu mai ştie cum se face, chiar dacă într-o zi vor vrea să facă asta. Şi ce mă doare este că aşa se întâmplă numai la noi, în timp ce în străinătate acum se pune mare preţ pe produsul ecologic, are căutare şi devine celebru câte un sortiment de brânzeturi care nu e neapărat mai grozav decât ce se face la noi”, spune gospodina câmpulungeancă.

 

Leacul de la stână

Din păcate, oamenii locului nu prea ştiu să preţuiască şi să folosească laptele de capră nici ca leac, deşi îl au foarte ieftin, la îndemână. Lipsa de informaţie şi eternul ”lasă că merge şi aşa” îşi spun cuvântul şi în această privinţă.

Familia fermierului s-a convins pe propria piele şi fără să intenţioneze asta că laptele de capră şi brânzeturile făcute din acesta sunt de leac. Una dintre fetiţele familiei, chinuită de intoleranţa la gluten, după ce nici un tratament nu a avut efect, a scăpat de la sine de boală după ce toată familia a început să consume curent laptele de capră.

”Am simţit şi noi, adulţii, fără să fim bolnavi, că ne merge mai bine. Dormim mai bine, ne simţim energici şi nu se prinde boala de noi. Când am căutat şi noi o explicaţie, am aflat că secretul stă în laptele de capră, care este considerat din vechime un leac foarte bun. Vă spun sincer că abia atunci m-a bucurat mult alegerea fiului meu, pentru că e mare lucru nu doar să faci bani din munca ta, ci să şi oferi un pic de sănătate celor din jur prin ceea ce faci”, ne-a explicat Domnica Alboi Şandru.

 

Leac pentru cancer

Laptele de capră este recunoscut nu doar de medicina populară, ci şi de specialiştii în domeniu ca util pentru sănătate, atunci când este corect prelucrat şi consumat. Nu este chiar un panaceu universal, cum credeau bătrânii, dar este util pentru atenuarea multor suferinţe.

Medicul Cătălin Luca, un cunoscut specialist în ayurveda şi multiple terapii alternative, vorbeşte pe blogul său chiar despre ”cura miraculoasă cu lapte de capră”, pe care îl consideră ”un elixir pentru sănătatea copiilor şi adulţilor” şi despre care afirmă, bazându-se pe propria experienţă profesională bogată, că ”vă face mai optimişti, vă scapă de depresie, vă protejează organismul de boli, întăreşte sistemul imunitar şi este un aliat redutabil împotriva cancerului”.

Conform instrucţiunilor medicului Luca, cura cu lapte de capră proaspăt, două căni pe zi, durează 14-90 de zile, iar rezultatele se văd rapid. Copiii pot consuma laptele de capră diluat cu lapte de vacă. ”Laptele de capră prezintă un risc mult mai scăzut pentru copiii ce nu au împlinit vârsta de 3 ani să facă alergii, în comparaţie cu laptele de vacă. De asemenea, pentru a fi mai plăcut la gust şi mai benefic pentru sănătate, îl puteţi amesteca cu miere de albine. Mai mult, laptele de capră rezistă până la trei zile în oale de lut. Şi chiar dacă se prinde, îşi păstrează din calităţile şi proprietăţile tămăduitoare”, explică dr. Luca pe blogul său.

 

”Înainte, se spunea că bărbatului nu trebuie să îi lipsească varza acră şi brânza de capră”

 

Şi despre brânzeturile de capră folosite ca mijloc de îmbunătăţire a sănătăţii sunt specialişti care ştiu multe. Inginerul zootehnist Vasile Bostaca ne-a împărtăşit câteva vechi secrete ale crescătorilor de animale de la munte: ”Înainte, se spunea că bărbatului nu trebuie să îi lipsească varza acră şi brânza de capră. Varza era ca să nu se resimtă după mahmureală, iar brânza de capră îmbunătăţea rezistenţa organismului la munca grea şi sporea potenţa. Nu glumesc deloc, e un redutabil ajutor pentru aşa ceva, dacă se consumă frecvent. Am vorbit cu zeci de ciobani şi crescători de animale bătrâni în viaţa mea şi toţi spuneau că se simt puternici şi tineri din toate punctele de vedere pentru că ani în şir au consumat brânză de capră. De altfel, ciobanii ţin la stâne, pe lângă oi sau vaci, şi nişte capre, probabil aţi observat asta. Unul dintre motivele nespuse este chiar acela că ei cunosc foarte bine că laptele caprei e de leac cam pentru orice. Şi femeile de la sate ştiu bine, chiar şi azi, că laptele şi brânza de capră le feresc de slăbiciune, le ajută să aibă copii sănătoşi şi să îşi ţină bătrânii din familii în putere şi lucizi până la ultima lor zi de viaţă. Este mare păcat că astăzi tinerii râd când le povesteşti aşa ceva şi preferă un energizant plin de chimicale decât o cană cu lapte de capră. Sunt sigur însă că pe băieţii ăştia îi vor lăsa balamalele pe la 40 de ani din multe puncte de vedere, aşa că ar face bine pentru ei înşişi să caute şi să consume lapte şi brânză de capră, dacă vor să fie iubiţi cu plăcere şi la 70 de ani”.

 

Moftul românesc

În străinătate, brânzeturile de capră sunt considerate rafinate şi gustoase şi se vând la preţuri ce pot depăşi pentru unele sortimente 200 de euro pentru un kilogram.

La noi se găsesc sortimente renumite şi scumpe în magazine de delicatese, dar şi sortimente mai banale chiar în supermarketuri, la preţuri între 56 şi 90 de lei pentru un kilogram. Sunt cumpărate în special în marile oraşe, de către clienţii cu posibilităţi financiare mai mari, de către adepţii alimentaţiei raw-vegane şi de către cunoscători şi sunt considerate produse în trend, de fiţe, pentru petrecerile cu bufet suedez.

Chiar dacă laptele de capră este pentru cunoscători un miracol pentru sănătate, iar brânzeturile gustoase făcute din el sunt considerate de lux în străinătate, la ferma lui Ioan Şandru Alboi din Câmpulung Moldovenesc încă nu stă lumea la cozi pentru ele. Domnica Alboi ne-a explicat că nu duce lipsă de clienţi, dar mai interesaţi şi mai buni cunoscători decât românii sunt turiştii străini.

”La noi lumea nu prea ştie diferenţa. Avem clienţi informaţi, care caută anume pentru sănătate produsele şi care au devenit stabili, fideli. Dar avem şi unii care, deşi le oferim, de pildă, telemeaua de capră la un preţ de trei ori mai mic decât în supermarket la noi şi de 10 ori mai mic decât în străinătate, tot fac mofturi şi spun că e mult pentru ei, chiar dacă preţul chiar este foarte mic pentru astfel de brânzeturi. Nu e nici o problemă pentru noi, dar e păcat pentru ei că pun preţ mai mare pe bani decât pe propria sănătate. Cu timpul însă, eu sunt sigură că lumea va deveni mai informată şi mai dornică să se respecte şi pe la noi şi atunci mulţi îşi vor da seama cât de aproape de ei au avut mereu produsele pe care chiar le merită pentru propria sănătate. Pentru noi este o afacere pentru viitor, nu pentru profit imediat, am început-o cu pasiune şi dragoste şi tot cu dragoste vrem să oferim rodul muncii noastre şi în viitor celor interesaţi”, a conchis Domnica Alboi Şandru. 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Ferma cu lapte de leac.
 Vizualizări articol: 1520 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 3 voturi
Ferma cu lapte de leac5.053

Shopping City Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Optik Tataru - Cabinete Oftalmologice in Suceava
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei