Anii ’80 (I)

Întrucât săptămâna asta evoluez în deplasare, textele de miercuri și vineri nu vor reflecta evenimente de actualitate. Mă voi întoarce în timp, la anii ’80, care au fost grei, s-au dus ușor, vorba cântecului. Titlul este preluat întocmai de la National Geografic, care a difuzat până de curând un serial documentar despre ce a însemnat perioada respectivă. Cum rubrica noastră este dedicată, mă voi referi aici la episodul care a avut ca subiect fotbalul acelor vremi. Deși mă număr printre cei care l-au trăit, mijloacele precare de informare m-au împiedicat, de exemplu, să aflu despre un gol pre-maradonian înscris de… un englez. Dar toate la timpul lor.
Nouă, românilor, când ne gândim la anii ’80, imediat ne vine în minte performanța Stelei din ’86, apoi calificarea la Euro 84, cu acea victorie împotriva Italiei. Cum realizatorii serialului au apelat la englezi pentru selectarea și comentarea evenimentelor, aceștia n-au găsit de cuviință ca isprava lui Duckadam să-și găsească locul între faptele memorabile ale acelor ani. Ei au ales să ignore și finala CCE de pe Heysel, de tristă amintire pentru ei, în schimb au acordat spațiu unei alte finale câștigate la lovituri de de partajare, cea de la Roma, câștigată în 1984 de Liverpool chiar în fața celor de la AS Roma. Grobelaar, portarul lui Liverpool, a comentat din studio un fel de dans al bețivului pe care l-a practicat înaintea loviturii decisive ratate de italieni. Găsesc totuși o legătură cu Duckadam al nostru, amintindu-mi că în primul tur al acelei ediții a aparat un penalty pe Ghencea, pe final de meci, evitând înfrângerea în fata… Romei!
Ideea care s-a desprins în prima parte a deceniului, mai ales după triumful Italiei la CM din ’82, a fost că Serie A era campionatul cel mai puternic din lume. Într-adevăr, la un moment dat evoluau simultan în campionatul italian trei dintre cei mai mari fotbaliști din toate timpurile: Zico, Platini și Maradona. Mai apoi, spre sfârșitul perioadei avea să ajungă aici un alt jucător imens, Van Basten, al cărui gol din finala CE 88 a fost singurul lucru care le-a amintit englezilor de acel turneu.
Am lăsat cea mai amuzantă parte pentru data viitoare.