Distribution Magi
Distribution Magi
Distribution Magi
 
sâmbătă, 26 ian 2008 - Anul XIII, nr. 21 (3702)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,973 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,6085 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   1 imagine |   ø fişiere video

Lecţia de religie

Bastioanele credinţei

Defileul Dunării este bogat în semne ale creştinătăţii: troiţe, biserici, mănăstiri. Acolo unde timpul ori istoria au dărâmat casa lui Dumnezeu, oamenii au ridicat alta nouă.

La 17 km de Drobeta Turnu Severin şi 6 de Orşova, dacă te abaţi din şoseaua de lângă Dunăre pentru a urca încă vreun kilometru pe Valea Vodiţei, drumul te duce la una dintre cele mai noi mănăstiri ale Olteniei, Vodiţa. Edificiul, târnosit în 2001, a fost construit la câteva sute de metri distanţă de ruinele primei mănăstiri medievale din Ţara Românească. Din falnicele ziduri de altădată a mai rămas în picioare doar un portal de piatră.


Călugărul sanctificat

Vechea mănăstire Vodiţa a fost ctitorită în 1370-1372 de către Sfântul călugăr Nicodim şi de Vladislav (Vlaicu Vodă). Călugărul Nicodim, despre care se presupune că era grec sau greco-sârb, a venit în Ţara Românească pe la 1359 şi, după ce a ridicat mănăstirea Vodiţa, a fost artizanul ctitoririi unei alte mănăstiri, cea de la Tismana (1377-1378), cu ajutorul voievozilor Radu I şi Dan I. Nicodim a fost cel care a copiat, la Tismana, un tetraevanghel slavon miniat, considerat cel mai vechi manuscris din Ţara Românească. Se presupune că Nicodim şi-ar fi dat duhul în 1406, fiind socotit sfânt, căruia i s-a scris Viata în 1767.

Prin ridicarea ei în imediata apropiere a frontierei dintre Imperiul Austro-Ungar şi Ţara Românească se încercă stoparea expansiunii bisericii catolice şi întărirea autorităţii bisericii ortodoxe. Recunoscută ca autonomă, a fost înzestrată cu moşii şi venituri, devenind un puternic centru al ortodoxismului din sudul ţării. Desele atacuri ale turcilor asupra cetăţilor dunărene au impus mutarea centrului monahal la Mănăstirea Tismana în 1493, Vodiţa rămânând să funcţioneze ca metoh. Bătrânul bastion al creştinismului a fost distrus, în cele din urmă, de către turci, iar spre sfârşitul secolului al XVII-lea, zidurile sale au folosit drept cetate pentru armata austriacă. Lucrările pentru renaşterea Vodiţei au început în 1991, banii pentru construcţia mănăstirii şi a chiliilor călugărilor fiind adunaţi prin contribuţia enoriaşilor din Caraş Severin şi Mehedinţi. Biserica nouă este construită din lemn, în stil maramureşean, picturile fiind executate de Florica şi Eugen Papici.


Recunoştinţa

O altă mănăstire cu o istorie aparte, Sf. Ana, este aşezată pe coama "Dealului Moşului", care domină Orşova. Lăcaşul a fost ctitorit de cunoscutul ziarist interbelic Pamfil Şeicaru, care a luptat în zona Orşovei în calitate de tânăr sublocotenent al Regimentului 17 Infanterie în primul Război Mondial. Şeicaru avea să fie distins cu titlul de Cavaler al Ordinului "Mihai Viteazul" de către regele Ferdinand I al României. Poate vă întrebaţi ce l-a motivat pe ziarist să ctitorească un aşezământ călugăresc. Răspunsul vine dintr-o întâmplare petrecută în anii războiului, peste care Pamfil Şeicaru nu a putut trece nepăsător. În toamna lui 1916, chiar pe "Dealul Moşului", ziaristul a fost îngropat, alături de camaradul său de arme, Petre Gavanescu, de explozia unui obuz. Amândoi au scăpat cu viaţă, iar Şeicaru s-a legat să ridice în acest loc, atunci când va avea posibilităţi materiale, o mănăstire, în semn de mulţumire lui Dumnezeu, dar şi "în memoria tuturor eroilor care au căzut pentru o Românie Mare", după cum nota el însuşi în actul de donaţie a mănăstirii către Mitropolia Olteniei, document notificat la München la 24 martie 1975. Trebuie menţionat că Pamfil Şeicaru este şi ctitorul Monumentului Eroilor de la Mărăşeşti, precum şi a două alte monumente închinate victimelor războiului, în Franţa şi Ucraina.


Discotecă la biserică

Aşezământul monahal a fost construit între 1936 şi 1939, perioadă în care Şeicaru era director al ziarului "Curentul" şi deputat în Parlamentul României. Mănăstirea, care trebuia să poarte hramul Sf. Ana, după numele mamei ctitorului său, nu a fost sfinţită imediat după încheierea lucrărilor de construcţie. Episcopul Vasile Lăzărescu, viitorul mitropolit al Banatului, a refuzat târnosirea, pe motiv că episcopia nu-şi dăduse acordul şi nu sfinţise locul de amplasare a mănăstirii. Contenciosul s-a prelungit mult timp, sfinţirea aşezământului de maici a fost întârziată apoi de izbucnirea celui de-al doilea război mondial şi, ulterior, de schimbarea regimului politic. De altfel, în timpul comuniştilor, chiliile călugăriţelor au fost transformate în locuri de cazare, în biserică funcţionând o discotecă şi un restaurant. Abia la 2 decembrie 1990, Mănăstirea Sf. Ana a fost sfinţită de episcopul Damaschin Severineanul, vicar al Mitropoliei Olteniei, ajutat de un sobor de preoţi localnici. Hramul mănăstirii se prăznuieşte la 25 iulie, ziua Adormirii Sfintei Ana.

 

Catedrală pentru mileniul III

Situată la capătul lumii austro-ungare, Orşova a avut o solida comunitate romano-catolică de expresie romană, germană şi cehă. Chiar dacă oraşul, în special după strămutare, a suferit modificări, inclusiv de ordin demografic, tradiţiile nu au dispărut. Mai mult, chiar. În anul 1972 a început construcţia unei noi catedrale catolice (foto), un edificiu ridicat sub îndrumarea parohului Johann Markowity, de Hans Fockelmann, într-un stil arhitectural nonconformist, ultramodern. Pe lângă serviciul divin, în incinta catedralei se susţin concerte de orgă.

 

Drumul eroilor

Ridicarea Mănăstirii Sfânta Ana a fost precedată, pe la 1935, de tăierea prin pădure a unui drum de acces pietruit, lung de 1.500 de metri, numit Drumul Eroilor, ce urca din centrul vechii Orşove pe "Dealul Moşului". Pe parcursul său, drumul era străjuit de şapte troiţe şi bănci de popas sculptate din lemn de stejar masiv, în care erau săpate dedicaţii pentru fiecare regiment care a participat la luptele de la Alion, Cerna şi Orşova, în august-noiembrie 1916. Troiţele s-au deteriorat treptat, dispărând de lângă Drumul Eroilor prin anii '60.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Bastioanele credinţei.
 Vizualizări articol: 859 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 1 vot
Bastioanele credinţei5.051

Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


1.   Alegeri parlamentare trimis de
(27 ian 2008, 11:07:39
nu sint bine venite aleegerile uninominale

Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Alte titluri din Religie

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei

Reteta Zilei

Bucataria pentru toti Burtă în sos de roşii 4 porţii - 50 minute 800g burtă de viţel fiartă500ml suc de roşii1 lingură pastă de tomate1 lingură pastă de ardei dulce2 cepe potrivite1 morcov mare4-5 fire de busuioc50ml ulei50g parmezan± sare, piper Căleşte în... Citeşte