„Dobele au resunat”

„Dobele au resunat”

„Dobele au resunat prin Câmpulung, Pojorâta, Sadova, Candreni, Cărlibaba şi, pe sigur, şi în Şcheia sau Suceava, căci dl. Christof Aritonovici, alegătorul în corpul prim, însărcinase cu darea votului său pe piosul Abraham Salter şi fără îndoială că şi-n Piaţa Austriei din Cernăuţi s’a fi bătut doba ca să ştie şi d-na Lea Salter că’n Fundul Moldovei sunt alegeri comunale. <Patria>, <Deşteptarea> şi oficioasa <Czernowitzer Zeitung> au adus aceasta pe calea publicisticei la cunoştinţă întregii obştiuni şi abia în urma acestor pregătiri au săltat la alegeri şchiopii ca cerbii, s’au deschis ochii orbilor şi s’a deslegat limba gângavilor. Comisariul a întrebat pe fiecare îndeosebi şi la cetirea sau rostirea specială a fie-cărui candidat ori de i bun şi eată: un singur positiv nu s’au audit din gura alegătorilor, ci numai comparativele <tare bun>, <foarte bun>, <mai bun nu se poate>, <bun bun>, <nu ştiu mai bun>”.

„Patria”, Anul III, nr. 298, Cernăuţi, Vineri în 16/28 Iulie 1899.

Indiferenţă şi apatie la Câmpulung

„Odată cu apropierea  iernii şi amorţirea naturii, a amorţit şi viaţa din Câmpulung Moldovenesc. De două luni stăruie o tăcere îmbâcsitoare care îmbie la odihnă şi la somn adânc! Se părea că odată cu strângerea recoltelor, cu începutul unui nou an şcolar, se va începe o activitate mai pronunţată de colaborare intelectuală sau cooperatistă, ori se vor organiza serbări şi conferinţe culturale, şezători sau cel puţin o clacă tradiţională. Nimic din toate astea. Nici măcar cinematograf nu mai are Câmpulungul căci şi singurul antreprenor al cinematografului, ce fusese instalat în localul primăriei, şi-a luat catrafusele şi a dispărut misterios într’o bună noapte. Clubul „Rarău” a adormit şi nici Radioul nu mai funcţionează... Se ştie că indiferenţa este complice a răului general, iar apatia e o boală socială grea şi molipsitoare”.

„Timpul”, Anul II, Nr. 53, 28 Iulie 1931.

Pe cărările de munte...

„...din părţile Dornei, Câmpulungului, Humorului, Rădăuţilor şi Fălticeniului întîlneşti în aceste zile oameni cu o preocupare puţin obişnuită. Sînt culegătorii fructelor de pădure, una din marile bogăţii naturale ale acestor locuri. La cele 9 centre special amenajate pentru conservare şi semi-industrializare au şi fost achiziţionate primele zeci de tone de zmeură, afine, fragi, cireşe amare, 5 tone hribi şi 8 tone de gălbiori”.

„Zori Noi”, Anul XIX, nr. 5483, joi 29 iulie 1965.