DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (VI). Evreii se ocupau cu prelucrarea și vânzarea de alimente (Sachter, Paecht, Rauchwerger și Goth), cu administrarea hotelurilor, Hotelul comunal fiind arendat lui Mathias Neumann, Hotelul Central, lui Faust și Drach, iar Hotelul Runc și Hotelul Habsburgic, lui Nachum Braunstein. Prima și singura tiparniță din Vatra Dornei a aparținut lui Pinkas Rosenstrauch, iar mai târziu, fraților Schaffer. Cel mai important industriaș evreu era Natan Klipper, urmat îndeaproape de evreii care, sub auspiciile Mitropoliei Bucovinei, Tăiau pădurile și, după ce le prelucrau în fabrici, le exportau, aceștia fiind Schaje Pistiner, frații Schieber, Jakob Druckmann Mosses Paecht și Aharon Katz.
Din Consiliul Orășenesc făceau parte și evreii Schloime Pistiner, Jankel Druckmann și Meschulem Druckmann. Din rândul funcționarilor guvernamentali făceau parte și judecători evrei Rubinsohn, Drach și Wender, oficialii Rubin, Pollak, Gershon Greif, în biroul fiscal fiind angajat H. Kassner, iar ca oficianți poștali, F. Salzinger și Max Frucht.The Jewish lawyers were Dr. Gabriel Hauslich, Dr. Lipowitz, Dr. M. Dollberg, Kessler, Dr. Hochstaedt, E. Koenig, Dr. F. Schaffel, Dr. Isidor Hauslich, Dr. A. Langhaus, Dr. S. Rubinger, Dr. M. Rosenstrauch. Avocați au fost Gabriel Hauslich, Lipowitz, M. Dollberg, Kessler, Hochstaedt, E. Koenig, F. Schaffel, Isidor Hauslich, A. Langhaus, S. Rubinger și M. Rosenstrauch.
În Stațiunea Balneo-Climaterică lucrau medicii evrei Loebel, Antler, Bergmann, Blechner, Bronstein, Druckmann, Gottlieb, Greif, Gruenfeld, Hart, Scheid și Wohl, precum și dentistul Mohr.
În urma alegerilor comunale din 15 iunie 1896, au beneficiat de sufragii, în Corpul III, George Deac, Vasile Deac, Toader Odochian, Vasile Olar, Ioan alui Axenti Negri, Simeon Irinar, Sava Spînul și Daniil Vlejul; în Corpul II: Fridrich Worlaczeck, Mihai Pop, Iacob Odochian, Iacob Drukman, Samuel Mehlfarber, Michail Wlodkowski, Berl Tauber și Leib Zukerman; în Corpul I: George Isecescul, Dr. Iosif Wohl, Adolf Appel, Antschel Iacob, George Balmoș, Pintea Târnaveanu, Aron Katz ȘI Mes. Drukman[1].
În 1903, cu ocazia unei colecte pentru Internatul român de băieți ort. or. din Siret, organizată se secretarul primăriei, Georgi I. Botezat, sunt menționați pe listele de subscripție următorii locuitori ai localității Vatra Dornei: Maria Constantinovici, Eugenia Baranovschi, Efroim Fleischer, George Spânul, Mehmet Abdulrahman Kessoglu, Iancu Carapeț, Dawid Zukermann, Sigmund Wolfer, Emil Lewicki, Solomon Cahan și Tit Avraam[2].
„Vatra, înzestrată cu strade pietruite și împodobite cu cheiuri, e un mare centru evreiesc, numai evreiesc. Otelul comunal, clădit din banii unui proces câștigat de târgoveții români, e ținut de Evrei. Ei au și băile Dornei, la care vin mai mult Evreii din România și Bucovina. Ei au birjele care duceau, odată, când nu ajunsese linia până aici, la Iacobeni, ci casele lui de lemn, la Valea Putnei, așezări mărunte de Munteni. Și astăzi aceste birje înaintează în Ardeal până la Bistrița.
Drumul se înfundă în munte prin Căndreni și Poiana Stampei, printre căsuțe, biserici de lemn ale Românilor și propinații evreiești. Românii și câte o ceată de Ruteni – cari nu lipsesc nici pe aice – străbat drumul din vale. Țigani poposesc pe la crâșme.
Păduri dese, foarte bine ținute, te înconjură pe alocurea”[3].
În 9 noiembrie 1940, în cadrul unor vandalisme șovine, au fost confiscate, de fratele primarului Paulescu, proprietățile evreilor Simon Landau și S. Zimmet.
În vara anului 1941, au fost deportați în Transnistria, din Vatra Dornei și din satele din jur, 2650 evrei.
La Vatra Dornei s-au născut dramaturgul Ion Luca (7 decembrie 1894), publicistul Ernest Cara (24 ianuarie 1902), prozatorul Platon Pardău (1 decembrie 1934) și poetesa Cornelia Maria Savu (4 septembrie 1954).
[1] GAZETA BUCOVINEI, Nr. 55/1896, p. 3
[2] DEȘTEPTAREA, Nr. 12/1903, p. 5
[3] NICOLAE IORGA, Neamul românesc în Bucovina, București 1905, p. 69.