Ion DRĂGUŞANUL

DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (VI).  Evreii se ocupau cu prelucrarea şi vânzarea de alimente (Sachter, Paecht, Rauchwerger şi Goth), cu administrarea hotelurilor, Hotelul comunal fiind arendat lui Mathias Neumann, Hotelul Central,  lui Faust şi Drach, iar Hotelul Runc şi Hotelul Habsburgic, lui Nachum Braunstein. Prima şi singura tiparniţă din Vatra Dornei a aparţinut lui Pinkas Rosenstrauch, iar mai târziu, fraţilor Schaffer. Cel mai important industriaş evreu era Natan Klipper, urmat îndeaproape de evreii care, sub auspiciile Mitropoliei Bucovinei, Tăiau pădurile şi, după ce le prelucrau în fabrici, le exportau, aceştia fiind Schaje Pistiner, fraţii Schieber, Jakob Druckmann Mosses Paecht şi Aharon Katz.

Din Consiliul Orăşenesc făceau parte şi evreii Schloime Pistiner, Jankel Druckmann şi Meschulem Druckmann. Din rândul funcţionarilor guvernamentali  făceau parte şi judecători evrei Rubinsohn, Drach şi Wender, oficialii Rubin, Pollak, Gershon Greif, în biroul fiscal fiind angajat H. Kassner, iar ca oficianţi poştali, F. Salzinger şi Max Frucht.The Jewish lawyers were Dr. Gabriel Hauslich, Dr. Lipowitz, Dr. M. Dollberg, Kessler, Dr. Hochstaedt, E. Koenig, Dr. F. Schaffel, Dr. Isidor Hauslich, Dr. A. Langhaus, Dr. S. Rubinger, Dr. M. Rosenstrauch. Avocaţi au fost Gabriel Hauslich, Lipowitz, M. Dollberg, Kessler, Hochstaedt, E. Koenig, F. Schaffel, Isidor Hauslich, A. Langhaus, S. Rubinger şi M. Rosenstrauch.

În Staţiunea Balneo-Climaterică lucrau medicii evrei Loebel, Antler, Bergmann, Blechner, Bronstein, Druckmann, Gottlieb, Greif, Gruenfeld, Hart, Scheid şi Wohl, precum şi dentistul Mohr.

În urma alegerilor comunale din 15 iunie 1896, au beneficiat de sufragii, în Corpul III, George Deac, Vasile Deac, Toader Odochian, Vasile Olar, Ioan alui Axenti Negri, Simeon Irinar, Sava Spînul şi Daniil Vlejul; în Corpul II: Fridrich Worlaczeck, Mihai Pop, Iacob Odochian, Iacob Drukman, Samuel Mehlfarber, Michail Wlodkowski, Berl Tauber şi Leib Zukerman; în Corpul I: George Isecescul, Dr. Iosif Wohl, Adolf Appel, Antschel Iacob, George Balmoş, Pintea Târnaveanu, Aron Katz ŞI Mes. Drukman[1].

În 1903, cu ocazia unei colecte pentru Internatul român de băieţi ort. or. din Siret, organizată se secretarul primăriei, Georgi I. Botezat, sunt menţionaţi pe listele de subscripţie următorii locuitori ai localităţii Vatra Dornei: Maria Constantinovici, Eugenia Baranovschi, Efroim Fleischer, George Spânul, Mehmet Abdulrahman Kessoglu, Iancu Carapeţ, Dawid Zukermann, Sigmund Wolfer, Emil Lewicki, Solomon Cahan şi Tit Avraam[2].

„Vatra, înzestrată cu strade pietruite şi împodobite cu cheiuri, e un mare centru evreiesc, numai evreiesc. Otelul comunal, clădit din banii unui proces câştigat de târgoveţii români, e ţinut de Evrei. Ei au şi băile Dornei, la care vin mai mult Evreii din România şi Bucovina. Ei au birjele care duceau, odată, când nu ajunsese linia până aici, la Iacobeni, ci casele lui de lemn, la Valea Putnei, aşezări mărunte de Munteni. Şi astăzi aceste birje înaintează în Ardeal până la Bistriţa.

Drumul se înfundă în munte prin Căndreni şi Poiana Stampei, printre căsuţe, biserici de lemn ale Românilor şi propinaţii evreieşti. Românii şi câte o ceată de Ruteni – cari nu lipsesc nici pe aice – străbat drumul din vale. Ţigani poposesc pe la crâşme.

Păduri dese, foarte bine ţinute, te înconjură pe alocurea”[3].

În 9 noiembrie 1940, în cadrul unor vandalisme şovine, au fost confiscate, de fratele primarului Paulescu, proprietăţile evreilor Simon Landau şi S. Zimmet.

În vara anului 1941, au fost deportaţi în Transnistria, din Vatra Dornei şi din satele din jur, 2650 evrei.

La Vatra Dornei s-au născut dramaturgul Ion Luca (7 decembrie 1894), publicistul Ernest Cara (24 ianuarie 1902), prozatorul Platon Pardău (1 decembrie 1934) şi poetesa Cornelia Maria Savu (4 septembrie 1954).