Multe visuri din copilărie nu devin realitate. Ne dorim să ajungem „cineva”, să avem putere, bani, prieteni, dar, în final, destinul alege pentru noi. Uneori mai bine, alteori mai rău.

Este şi cazul lui Vasile Pleşca, din Roşcani (suburbie a oraşului Liteni), care şi-a dorit de mic copil să devină fotbalist, dar, în final, a devenit zootehnist. După 14 ani de implicare în afacerea cu carne, tânărul întreprinzător se declară mulţumit.

 

Din armată, direct în abator

Vasile Pleşca s-a născut într-o familie numeroasă (opt fraţi), unde munca era la loc de cinste. Creşterea animalelor era o ocupaţie de bază a părinţilor săi.

A urmat Liceul Agro - Industrial din Rădăuţi, după care a plecat în armată. La întoarcere din armată, avea două opţiuni: să rămână acasă şi să spere că cineva va remarca cât de bine ştie să „joace” balonul rotund sau să se angajeze la un abator, unde mai lucrau alţi trei fraţi de-ai săi (actualul Kosarom – punct de lucru Paşcani).

După nici trei zile de la eliberarea din cătănie, Vasile a fost primit ca muncitor necalificat la abatorul din Paşcani, unde şase luni a lucrat de probă, după care a fost angajat.

În acea unitate de industrie a cărnii, Vasile Pleşca a învăţat meserie, a prins experienţă, ocupând mai multe funcţii.

„Acolo m-am specializat în industria cărnii şi în desfacere de produse de carne, iar, mai apoi, am făcut şi Facultatea de Zootehnie şi Medicină Veterinară, pentru a acumula cât mai multe informaţii în acest domeniu”, ne-a povestit Vasile.

 

A dat statul, pe privat

După ce a adunat destulă experienţă în industria cărnii, s-a sfătuit cu o altă soră de-a lui să-şi deschidă o afacere pe cont propriu. Au ales un nume al societăţii legat şi de Dumnezeu (el considerându-se un om credincios), AVA (care înseamnă părinte, dar conţine şi iniţialele numelor celor doi fraţi asociaţi - Anişoara şi Vasile), la care au adăugat STAR – „AVA STAR” Roşcani.

Vasile Pleşca a cumpărat, în 1992, patru hectare de teren în Roşcani, unde fusese CAP–ul satului, dar unde mai rămăseseră doar două ziduri, restul fuseseră furate. În perioada 1992 – 1994, s-au derulat lucrările de construcţie a abatorului din Roşcani, unde urmau să fie sacrificate bovine şi porcine cumpărate din gospodăriile particulare. Carnea era apoi comercializată în stare proaspătă.

„Piaţa de desfacere o aveam asigurată la Paşcani, unde, la acea vreme, 1995 – 2000, se vindeau foarte bine preparatele din carne. Ne-am deschis şi o secţie de preparate din carne, cu tot ce se cerea pe piaţă: salam de vară, afumături, specialităţi etc.. Anul 1996 a fost unul de vârf pentru noi. Aproape că nu făceam faţă cererii de preparate de pe piaţă”, îşi aminteşte Vasile Pleşca.

 

Risc major

În anul 2004, întreprinzătorul din Roşcani s-a gândit că fără un sprijin financiar din afară, pentru modernizarea abatorului (sală de tăiere, curăţare, refrigerare) nu va putea rezista pe piaţă. Apăruseră tot mai multe abatoare şi concurenţa era foarte mare. A cules toate informaţiile necesare cu privire la Programul SAPARD România şi s-a gândit că accesând nişte fonduri nerambursabile îşi va pune afacerea la punct.

De aici a pornit greul. Condiţia obligatorie pentru obţinerea fondurilor SAPARD este ca solicitantul să aibă jumătate din fondurile solicitate. La un calcul sumar, lui Vasile îi trebuiau aproape 80 de miliarde de lei vechi. Asta însemna ca jumătate din sumă, circa 40 de miliarde de lei vechi, să-i aibă în cont sau în scrisori de garanţie. Nu dispunea de această sumă, de aceea a pornit să cutreiere băncile, pentru a obţine un credit. Cele mai multe bănci l-au refuzat. Timp de un an a lăsat documentaţia la toate instituţiile bancare din Suceava, fără succes.

La sfârşitul anului 2006, a primit un răspuns de la o bancă, care i-a acordat un credit în valoare de 40 de miliarde de lei vechi, bani în posesia cărora a intrat abia în aprilie, anul următor. A fost cel mai mare risc pe care şi l-a asumat Pleşca, de când începuse afacerea cu carne.

În tot acest timp, directorul general de la AVA STAR a lucrat şi la dosarul SAPARD (studiu de fezabilitate şi multe, multe acte). Tot la sfârşitul anului 2006, i-au fost aprobaţi banii de la SAPARD.

Proiectul făcut de AVA STAR prevede „extindere şi modernizare abator bovine şi porcine şi sală de tranşare”. Banii îi vin în cinci tranşe.

„În acest moment, avem executate cam 60% din lucrări, dar urmează să aducem utilajele pentru abatorizare din Italia. Termenul până când trebuie să terminăm modernizarea abatorului este septembrie 2008. Cu noua tehnologie, va creşte capacitatea de producţie – 20 de tone pe zi”, ne-a explicat Vasile.

 

Animale anesteziate

Mare parte din materia primă (bovine) provine de la o fermă proprie pe care o are Vasile Pleşca la Paşcani (fermă de îngrăşare bovine), dar şi de la gospodăriile săteşti şi alte ferme autorizate din ţară.

Toate operaţiunile care se execută în abatorul AVA STAR respectă normele europene. Bovinele sunt asomate (anesteziate total) înainte de tăiere cu un pistol cu bolţ captiv, iar porcinele cu asomator electric. După sacrificare, animale trec printr-un circuit tehnologic standard. Livrarea se face în carcasă, în stare proaspătă.

Vasile Pleşca ne-a spus că modernizarea abatorului său (secţia de prelucrate a cărnii a fost închisă anul trecut) era o condiţie obligatorie, pentru că odată cu intrarea în Uniunea Europeană cerinţele din domeniul industriei alimentare sunt din ce în ce mai drastice.

În Suceava, din câteva sute de abatoare, au mai rămas cinci sau şase, care, la rândul lor, au solicitat bani de la SAPARD pentru modernizare. Cinci ani de zile, abatorul de la Roşcani va fi monitorizat de SAPARD România.

 

Un an, finanţatorul echipei de fotbal din Liteni

Ca suporter înfocat al echipei locale de fotbal - Viitorul Liteni, Vasile Pleşca a fost, pentru un an de zile (2005-2006) finanţatorul acestei echipe, pe care a ţinut-o în divizia C. La acea vreme, de la Primăria Liteni a primit circa 200 de milioane de lei vechi, restul cheltuielilor cu echipa fiind din buzunarul propriu.

Acum are o altă mare iubire, FCM CFR Paşcani, unde este şi membru fondator al clubului. Vasile Pleşca locuieşte cu familia în Paşcani, unde este şi consilier local. Din păcate, foarte mult timp trebuie să-l acorde afacerii de la Roşcani.

 

Nu este drum de întoarcere

Soţia lui Vasile Pleşca - Camelia - a înţeles că afacerea soţului său este „de familie”, aşa că a preluat o parte din sarcinile acestuia. Ea îşi petrece foarte mult timp la Roşcani, la abator, în mijlocul angajaţilor. Dacă în 1994, firma a pornit cu cinci angajaţi, acum a ajuns să aibă 40, majoritatea calificaţi la locul de muncă. Camelia Pleşca îşi doreşte să aibă o afacere a ei, un salon de înfrumuseţare. Până atunci, însă, se implică în afacerea de la Roşcani. Ea a trecut de la politehnică, la zootehnie, pentru a le face un viitor mai bun celor doi copii.

„Am riscat mult, viaţa este un risc, dar sunt şi satisfacţii. Este multă muncă, dar nu avem cale de întoarcere, trebuie să mergem tot înainte. Suntem tineri şi putem să muncim, asta este important. Este o afacere de familie şi sperăm ca şi copiii noştri să ne sprijine în viitor, să ducă mai departe afacerea”, ne-a spus Camelia Pleşca.

Pe lângă fotbal şi zootehnie, Vasile Pleşca este foarte legat sufleteşte de tradiţiile şi obiceiurile din zona Liteni.

În anul 2006, Vasile Pleşca a sponsorizat editarea volumului „Oameni şi datini din Roşcanii Sucevei”, semnat de Eugenia Aglaia Iacob, o personalitate a satului Roşcani.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Animalele i-au adus miliarde.

Comentarii