Deputatului Mircea Grosaru i-a fost recunoscut mandatul din perioada 2000 - 2004

Deputatul Asociaţiei Italienilor din România RO.AS.IT, suceveanul Mircea Grosaru, a obţinut în urma unei decizii a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) recunoaşterea mandatului de deputat din perioada 2000 – 2004, pe care l-a pierdut în faţa reprezentantului Comunităţii Italienilor din România, Ileana Stana Ionescu. Potrivit deciziei CEDO, România este condamnată pentru neatribuirea mandatului de deputat lui Mircea Grosaru, deşi acesta a avut cele mai multe voturi la nivel naţional, el fiind despăgubit şi cu suma de 5.000 de euro. Mircea Grosaru a candidat la alegerile parlamentare din noiembrie 2000, pentru locul rezervat minorităţii italiene din România, candidatura sa fiind susţinută, de către Comunitatea italiană din România, în 19 circumscripţii din 42.

După numărarea voturilor, Biroul Electoral Central, în baza Legii 1992 privind alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, a atribuit mandatul de deputat, care revenea minorităţii italiene, Comunităţii italiene din România şi, deşi Mircea Grosaru a fost candidatul care a obţinut cele mai multe voturi - 5.624 la nivel naţional, Biroul Electoral Central a atribuit mandatul de deputat Ilenei Stana Ionescu, care nu a obţinut decât 2.943 de voturi, dar într-o singură circumscripţie.

După anunţarea deciziei CEDO, Grosaru a declarat că nu banii pe care îi va primi sunt importanţi, ci „reparaţia morală” după pierderea mandatului de deputat.

„În luna aprilie 2009 am primit hotărârea definitivă şi irevocabilă a CEDO prin care mi s-a dat dreptate şi prin care mi s-a atribuit mandatul de deputat pentru perioada 2000 – 2004. Acum s-au stabilit şi daunele, însă nu banii sunt importanţi în acest caz”, a spus Grosaru.

Grosaru, unul dintre parlamentarii suceveni cu cele mai multe mandate la activ

Odată cu această decizie a CEDO, Mircea Grosaru reuşeşte să-şi treacă „în cont” trei mandate de deputat. Dacă în anul 2000 a pierdut mandatul în faţa Ilenei Stana Ionescu, Mircea Grosaru a reuşit în 2004 să ocupe un fotoliu de deputat din partea Asociaţiei Italienilor din România, mandat prelungit şi după alegerile din anul 2008. Pe de altă parte, Mircea Grosaru a arătat că nu a solicitat plata indemnizaţiei de deputat pentru perioada 2000 – 2004, considerând că „nu mai era cazul să fac aşa ceva”.

Pe de altă parte, trebuie spus că invocând lipsa de claritate a legii electorale şi cea a unor garanţii suficiente în ceea ce priveşte posibilitatea de a face un recurs imparţial, Curtea a hotărât, în unanimitate, că, în cazul lui Grosaru, s-a încălcat articolul 3 din Protocolul nr. 1 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

„Din cauza lipsei controlului judiciar privind aplicarea normelor electorale, Curtea a concluzionat, de asemenea, în unanimitate, asupra încălcării articolului 13 al Convenţiei (privind dreptul la un recurs efectiv - n.r.) coroborat cu articolul 3 din Protocolul nr 1. Curtea a acordat reclamantului 5.000 de euro pentru daune morale”, se arată în decizia CEDO.

CEDO a luat act de lipsa de claritate a Legii electorale

CEDO mai precizează că legea din 2004 privind alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat prevede că mandatul de deputat al minorităţilor naţionale se atribuie circumscripţiei electorale în care lista cu candidaţi depusă a obţinut cele mai multe voturi, iar între 2004 şi 2008, Mircea Grosaru a fost ales deputat în numele minorităţii italiene din România.

Curtea a reiterat faptul că statele au o mare putere de apreciere pentru a stabili regulile electorale, dar a arătat că deciziile luate în conformitate cu aceste norme trebuie să fie încadrate de garanţii suficiente de prevenire a arbitrariului.

„La acest punct, Curtea ia act de lipsa de claritate a Legii electorale din 1992 privind modalităţile de alocare a mandatului parlamentar care revenea unei organizaţii care reprezintă o minoritate naţională. Această lege prevedea de fapt atribuirea scaunului unui candidat cu cele mai multe voturi, dar nu preciza dacă trebuia să aibă cel mai mare număr de voturi la nivel naţional sau la o circumscripţie. Această lipsă de claritate a regulilor electorale impune autorităţilor române să fie prudente în interpretarea lor, având în vedere impactul direct pe care îl au asupra rezultatelor alegerilor", se arată în decizia Curţii.

Potrivit CEDO, Biroul Central Electoral nu şi-a fundamentat suficient decizia în această privinţă, subliniind că acesta nu a indicat dacă decizia lui a corespuns unei practici deja stabilite şi nici nu a explicat de ce a ales să atribuie mandatul de parlamentar unui candidat care avea cea mai mare reprezentare teritorială şi nu naţională.