Distribution Magi
Distribution Magi
Distribution Magi
 
sâmbătă, 7 iun 2014 - Anul XIX, nr. 129 (5638)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,9699 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,5984 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   1 imagine |   ø fişiere video

Mihai Camilar: „Arhitectura populară bucovineană”

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Suceava, prin Centrul Cultural Bucovina - Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, a apărut recent lucrarea „Arhitectura populară bucovineană”, realizată de muzeograful Mihai Camilar, în cadrul proiectului de cercetare ştiinţifică al Muzeului Obiceiurilor Populare din Bucovina - Gura Humorului.

 

„Trăsăturile arhitecturii tradiţionale bucovinene în întreaga sa unitate şi diversitate stilistică”

Lucrarea, structurată, aşa cum spune chiar autorul în textul introductiv, „pe capitole concis redactate privitoare la originea sistemelor constructive şi decorative aparţinând domeniului arhitecturii tradiţionale”, dar cuprinzând şi pagini dedicate „ritualurilor magice săvârşite pentru dobândirea locului de casă precum şi cele derulate pe întreaga durată a construcţiei”, este însoţită de un bogat material fotografic („recoltat în urma investigaţiilor în teren”), fotografii realizate de muzeografii Mihai Camilar şi Aurel Prepeliuc, precum şi de cercetătorul Constantin Pătraşcu.

Planşele grafice reproduse aparţin lui Gheorghiţă Lehaci, arh. Cristian Nanu şi atât de discret dispărutului grafician sucevean Dionisie Mora.

Lucrarea, rodul unor cercetări în teren întreprinse pe parcursul a peste trei decenii, „îşi propune - aşa cum scrie Mihai Camilar - să înfăţişeze într-o modalitate aparte trăsăturile arhitecturii tradiţionale bucovinene în întreaga sa unitate şi diversitate stilistică”.

 

„Arta de a construi a concretizat întotdeauna gustul pentru frumos al bucovineanului”

Subliniind faptul că ridicarea locuinţei „ca meşteşug străvechi legat de cele dintâi trepte ale civilizaţiei” a evoluat de-a lungul timpului şi „a cunoscut în Bucovina un proces de particularizare tipologică”, Mihai Camilar pune accentul pe „civilizaţia arhitectonică” din această zonă, în care „casa de locuit, şurile sau standolele, celarele, instalaţiile tehnice populare, clopotniţele şi bisericile de lemn, fântânile, troiţele etc., îmbină într-un echilibru armonios şi admirabil raporturi şi forme geometrice concepute şi integrate într-o spaţialitate specifică domeniului”.

„Arta de a construi a concretizat întotdeauna gustul pentru frumos al bucovineanului - spune el - dezvoltând în timp şi o interesantă concepţie chiar de ordin filosofic despre viaţă şi cosmos, concept ce s-a dezvoltat dintr-un dialog permanent între om şi natură”.

 

„Arhitectura satelor noastre ar trebui să urmeze aceeaşi cale bătătorită a tradiţiei”

Dar Mihai Camilar observă că „modernizarea satului bucovinean a impus introducerea tot mai agresivă a noi elemente constructiv-decorative”, iar arhitectura locală tradiţională este treptat abandonată prin ridicarea unor construcţii noi, ridicole, cu o „cromatică vulgară”, realizate prin „tehnici mai rapide şi ieftine, dar totodată ieftine şi sub aspect estetic”.

Subliniind faptul că „arhitectura satelor noastre, supusă mereu şi inevitabil înnoirii şi întregirii ar trebui să urmeze aceeaşi cale bătătorită a tradiţiei, preluând de la formele trecutului ceea ce este valoros şi să transmită viitorului măcar un sâmbure de autentic şi original”, autorul lucrării militează pentru „civilizaţia tradiţională a lemnului”.

„Transpunerea artei construcţiilor de lemn - accentuează Mihai Camilar -  din zorii începuturilor, în zodia împlinirilor ulterioare şi mai ales proiectată în viitor, este omagiul deplin ce poate fi adus meşterilor anonimi.

„Numai adoptând, inovând, preluând planuri şi volume într-o îmbinare fericită a tradiţionalului cu modernul - încheie el - a utilului cu frumosul conform cerinţelor actuale şi de viitor, numai aşa arhitectura s-ar constitui ca o carte de vizită retipărită pentru Bucovina”.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Mihai Camilar: „Arhitectura populară bucovineană”.
 Vizualizări articol: 2953 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 2 voturi
Mihai Camilar: „Arhitectura populară bucovineană”5.052

Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei