Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Miza pentru obținerea unei pensii mai mari este majoră, iar unii apelează și la falsuri în încercarea de a obține o pensie minimă ori o mărire a acesteia.
Cotidianul Adevărul a scris săptămâna trecută despre cazul unei femei din Suceava care a fost condamnată de Judecătoria Suceava la 10 luni de închisoare cu suspendare, cu termen de încercare de 2 ani de zile, pentru comiterea infracțiunii de tentativă de înșelăciune și uz de fals.
Cazul femeii în vârstă de 64 de ani a fost unul cu totul ieșit din comun pentru că aceasta a prezentat o adeverință falsă privind 13 ani de ”muncă”.
Verificările celor de la Casa de Pensii Suceava au arătat că adeverința este falsă, astfel că a fost făcută sesizare penală.
Femeia de 64 de ani ar fi fost casnică toată viața. Adeverința falsă viza perioada 1987-2000. Acest detaliu nu este întâmplător, pentru că după anul 2001 baza de date a fost informatizată și verificarea autenticității a devenit simplă.
Fapta fiind gravă, femeia a fost trimisă în judecată, iar prima instanță – Judecătoria Suceava, a decis că acesta nu trebuie să facă totuși pușcărie, dar are impus termen de încercare și obligativitatea de a presta 60 de zile de muncă în folosul comunității.
59 de falsuri pentru dosarul de pensie descoperite în mai puțin de un an și jumătate
Aceste cazuri nu sunt chiar izolate, iar directorul executiv al Casei Județene de Pensii Suceava, Constantin Boliacu, a confirmat că funcționarii instituției se confruntă destul de des cu suspiciuni de falsuri. Este vorba de adeverințe de angajat sau de mențiuni din cărțile de muncă, toate anterioare anului 2001.
Directorul instituției a precizat că pe parcursul anului trecut și în acest an sunt deja 59 de plângeri penale înaintate de Casa de Pensii Suceava privind posibile falsuri în documente depuse la instituție.
De regulă, aceste falsuri se descoperă înainte ca persoana să apuce să încaseze bani în plus, însă dacă falsul se descoperă ulterior Casa de Pensii Suceava se constituie parte vătămată în proces, pentru recuperarea sumelor încasate necuvenit de falsificator.
Casa Județeană de Pensii Suceava este obligată să sesizeze toate aceste cazuri în primul rând pentru a obține anularea înscrisurilor false depuse la dosare, pentru ca acestea să nu mai poată produce efecte juridice.
Metode de falsificare diferite, unele nereușite, altele mai greu de depistat
Metodele de falsificare sunt variate și nu au un anume tipar. Sunt și multe falsuri care atrag suspiciuni foarte ușor, mai ales unor funcționari care au experiență în astfel de cazuri.
De exemplu, mențiuni scrise la interval mare de ani una de alta, dar care sunt în mod evident scrise cu același pix sau stilou. Au fost și situații în care unii suceveni au ”împrumutat” o altă carte de muncă și au falsificat doar prima pagină, cea pe care apar numele și datele titularului. Cu alte cuvinte, falsificatorul și-a însușit anii de muncă de pe carnetul care nu îi aparține.
Sunt și cazuri extreme, mai rare, când unii au încercat să depună adeverințe false privind 10-15 ani de muncă, însă mai des încearcă să fraudeze cei care au nevoie de câteva luni sau un an-doi, completare la vechime. Aceste falsuri amestecate printre mențiunile reale sunt și cele mai dificil de depistat.
Se ajunge la procese și condamnări. Ce pedepse au încasat în general pensionarii
Chiar în aceste zile, pe rolul Judecătoriei Suceava se află în pronunțare mai multe dosare cu inculpați suceveni care au încercat să obțină pensii mai mari prin falsuri.
Ei sunt judecați, pe lângă comiterea infracțiunilor de tentativă de înșelăciune, și pentru uz de fals.
Asta pe lângă cazul de zilele trecute în care a fost emisă condamnarea femeii în vârstă de 64 de ani, de care am amintit la începutul acestui articol.
De principiu, judecătorii aplică pedepse cu suspendare, mai ales că este vorba de persoane vârstnice. Doar în cazul în care există cazier anterior se poate pune problema de pedeapsă cu executare.
Chiar dacă autorii falsurilor nu ajung la pușcărie, totuși pedeapsa apare în cazier și este impus un termen de încercare în care, dacă inculpatul mai comite vreo infracțiune, nu mai scapă de pușcărie.
Evident, documentele false sunt anulate, iar dacă este cazul inculpatul trebuie să achite și prejudiciul creat prin încasarea ilegală a pensiei.
