Marin Gogălniceanu: „Se caută opinca cu pingele, care nu mai este identică cu opinca tradițională, dar are viață mai lungă”

La Muzeul Satului Bucovinean, în cadrul manifestării de tradiție „Lume, Lume… Hai la Târg!”, desfășurată în perioada 28-30 iulie 2023, l-am întâlnit pe meșterul popular Marin Gogălniceanu, care confecționează opinci. Originar din satul Tomești, județul Botoșani, astăzi George Coșbuc, meșterul, în vârstă de 74 de ani, ne-a pus că a învățat „secretul opincilor” în copilărie, pentru că în satul său opinca era încălțămintea de bază a țăranului.

„Am purtat și eu opinci când eram în școală. După, am dispărut din satul natal, am făcut o școală și am lucrat în Suceava, la locomotive, 30 de ani, meserie care nu are nici o legătură cu meșteșugul deprins în copilărie. Cu toate acestea, în 1999, când m-am pensionat, m-am stabilit în Cornu Luncii, mai exact în satul Sasca Mică, și m-am reapucat de confecționat opinci, manual”, ne-a spus Marin Gogălniceanu.

L-am privit pe meșter cum lucra de zor la o pereche de opinci, din acelea tradiționale, adică doar din piele și ață/sfoară, folosind acul.

Marian Gogălniceanu ne-a spus că el nu folosește nici apa și nici focul pentru confecționarea opincilor. Mai greu sunt de făcut încrețiturile opincii, care formează vârful ascuțit. După ce achiziționează materia primă, meșterul croiește pielea prelucrată, în funcție de mărimea opincii. Pe fiecare bucată de piele, în formă dreptunghiulară, „se fac găurile mici pentru cusut, care trebuie perforate pentru piele tare, și găurile mai mari prin care trece o curelușă numită nojiță, confecționată tot din piele/sfoară și care adună această bucată de piele în jurul piciorului, dându-i formă de încălțăminte”.

Prețuri pentru toate buzunarele

Meșterul ne-a spus că au crescut și prețurile la materia primă, la piele, astfel că opincile au căutare... și nu prea. „Trecem printr-o perioadă mai nefastă... Artiștii populari cer ceea ce le convine. Eu m-am hotărât, chiar de la început, de când mi-am reluat activitatea de confecționare a opincilor, să fac opinca tradițională. Însă se caută opinca cu pingele, care nu mai este identică cu opinca tradițională, dar are viață mai lungă. Eu râd și spun că pingelele prelungesc viața opincii și ne scurtează nouă viața.... activitatea, pentru că scade cererea, dacă opincile sunt trainice”, ne-a mai povestit meșterul popular din Sasca Mică.

Opincile „suvenir”, cele de mici dimensiuni, negre sau maro, dar și cele pentru copii sunt la prețuri ce nu depășesc câteva zeci de lei. Cele mai mari opinci, de la mărimea 40 în sus, costă 100 de lei. Opinca din piele placată cu cauciuc este ceva mai scumpă, se vinde cu 150 de lei. De obicei, acestea din urmă sunt folosite de cetele de colindători, de urători, cei care înfruntă omătul la umblatul cu capra, ursul etc., obiceiuri de Anul Nou. Fiind și o pasiune, meșterul popular Marian Gogălniceanu spune că va confecționa în continuare opinci de toate mărimile, pe care le va expune la târguri, pentru ca și cei mici și cei mari să știe cu ce se încălțau bunicii, străbunii noștri și să-și achiziționeze, poate, drept suvenir, „opincuțe” din piele, „cu poveste”. Și astăzi Marian Gogălniceanu poartă opinci la costumul popular, apreciind că sunt foarte ușoare și plăcute la purtare, sănătoase pentru picior, astfel că nu are de gând să se despartă prea curând de ele, îndemnându-i și pe alții să încerce.