TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
 
joi, 28 ian 2021 - Anul XXVI, nr. 22 (7634)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,8725 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta3,9845 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   2 imagini |   ø fişiere video

Istoria turismului

Ioan Iţco: Bucovina este o fabrică de făcut bani. Se poate vinde de la apă până la aer

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Director fondator al primului Institut de Învăţământ şi Cercetare în Turism din România, „I.P.I. Bucovina”, profesorul Ioan Iţco se implică în dezvol­ta­rea turismului bucovinean. După lansarea, la sfârşitul anului trecut, a Ghidului turistic al judeţului Suceava, o lucrare complexă realizată de Centrul de Cercetare în Turism “Bucovina” din Câmpulung Moldovenesc, realizarea documentaţiilor pentru mai multe localităţi care doresc să devină staţiuni turistice de interes local, sprijinirea micilor întreprinzători din turismul rural din şapte judeţe, ajutându-i să-şi omologheze şi clasifice pensiunile realizate „în ograda lor”, Ioan Iţco consideră că în Bucovina se poate face turism punând în valoare aerul curat.

 

Turismul în Bucovina a început de la aer

Câmpulungeanul cunoaşte încă din vremurile de „di­na­in­te”, când a fost directorul complexurilor turistice de la Câmpulung Moldovenesc şi Su­cea­va ale BTT (Biroul de Turism pentru Tineret), toate localităţile cu potenţial turistic din judeţ, pentru o parte dintre ele întocmind în ultimii 20 de ani documentaţii pentru a deveni staţiuni turistice. Sunt localităţi din Bucovina cu efect terapeutic, locuri în care aerul este bogat în ioni negativi, nu există poluare, este multă verdeaţă şi turiştii sunt încântaţi de peisaje frumoase.

Dacă unele destinaţii sunt cunoscute şi oferă servicii turistice, altele, cunoscute ca stațiune balneo-climaterice înaintea celui de-al Doilea Război Mondial, ar putea deveni atractive pentru cei care vor odihnă și să îşi amelioreze anumite afecţiuni.

Profesorul Ioan Iţco ne-a spus: „La mulţi le-am spus, la colaboratorii mei, la elevii şi studenţii mei. Bucovina este o fabrică de făcut bani. Se poate vinde de la apă până la aer. Apa ştim că se vinde, vin maşini din toată ţara la fabricile de la Panaci, Vatra Dornei, Poiana Negrii. Se vinde apă din izvoarele Bucovinei. Dar de ce spun de aer? Pentru că turismul în Bucovina a început de la aer.

În urma războiului ruso-turc din 1775, la sfârşit, împăratul Austriei, Iosif al II-lea, l-a împuternicit pe generalul baron Mihalde să inspecteze această parte a Moldovei care a fost cedată de ruşi Austriei şi un an de zile general Mihaldi, director universitar, asta a făcut. Printre bogăţiile pe care le-a găsit împreună cu ofiţerii cu care a cercetat şi inspectat zona au fost pădurile şi minereurile de fier, cupru, plumb, zinc şi apele minerale. Generalul a prezentat împăratului Iosif al II-lea un raport, raport pe care am avut privilegiul să îl citesc la Universitatea din Cernăuţi, scris în germană şi tradus în româneşte. Împăratul a fost informat că aici există o populaţie numeroasă formată din bătrâni de 80, 90 şi chiar 100 de ani care erau vioi, sănătoşi, în putere. Iosif al II-lea a trimis în această zonă persoane care să beneficieze de aerul curat din această zonă. Aceste persoane se numeau luftari, luft însemnând aer curat, aer tare. Aceştia au fost primii turişti care au beneficiat de aerul Bucovinei pentru cure de sănătate”.

 

În anul 1800, trăsurile din Câmpulung erau numai pentru turişti

Conform cercetătorului în turism Ioan Iţco, în jurul anului 1800, localitatea Câmpulung Moldovenesc era cunoscută pentru că aici veneau foarte mulţi luftari, care erau cazaţi la case particulare, iar trăsurile din oraş erau numai pentru acești oameni din toate colţurile lumii. Ei ajungeau aici o dată sau de două ori pe an pentru „a sorbi în plămânii lor bolnavi, storşi de vlagă, aerul tare din zonă”.

Numărul lor creşte semnificativ la sfârşitul secolului al XIX-lea, când este dată în folosinţă calea ferată Dărmăneşti–Câmpulung Moldovenesc, localitatea devenind astfel legată la reţeaua naţională de căi ferate.

“Aşa a pornit turismul aici, în Bucovina, încetul cu încetul, prin valorificarea aerului. Au existat preocupări deosebite în perioada 1936-1937, perioadă în care  Câmpulungul era unul din cele mai frumoase 86 de judeţe ale României Mari. Câmpulung de Bucovina cuprindea Bazinul Dornelor, Bazinul Humorului şi zona Câmpulung Moldovenesc. Am găsit un raport, o dare de seamă a prefectului de Câmpulung de Bucovina din 1937, locotenent colonel Sever Slătineanu, în care spunea că a dezvoltat economia, a dezvoltat judeţul Câmpulung de Bucovina prin dezvoltarea turismului. Încă din urmă cu peste 100 de ani valorificăm o bogăţie extraordinară, aerul curat, care ar trebui să atragă şi acum în Bucovina turiştii din ţară şi străinătate pentru a se însănătoşi”, a precizat Ioan Iţco.

 

De la Frasin până la Poiana Negrii, aproape toate localităţile erau staţiuni turistice

De la fondatorul revistei „Dulce Bucovină”, Ioan Iţco, am aflat că în zona de munte, de la Frasin până la Poiana Negrii, aproape toate localităţile erau staţiuni turistice. 

„Frasinul era staţiune turistică pentru îngrăşare sau slăbire. Vama era staţiunea în care se valorifica arnica, o plantă medicinală pe care noi nu o băgăm în seamă, dar spaniolii o importă de la noi şi fac medicamente. În 1927, la Vama veneau oamenii pentru a se trata de reumatism şi artrită, arnica fiind folosită pentru dureri articulare şi musculare, în inflamaţii ale pielii, cicatrizant pentru răni, în entorse, luxaţii, contuzii. Turiştii staţiunii Vama erau cazaţi în locuinţe confortabile, luminate electric, două hoteluri, David Pressner şi cel din proprietatea lui Jelti Burg, aveau parte de excursii la mănăstiri, două gări, linii de autobuze. Taxa de cură era de 80 de lei de persoană şi cuprindea băile şi participarea la serbări.

Prisaca Dornei, care acum face parte din comuna Vama, era o altă staţiune turistică. În 1932, Golner Augustiuc din Prisaca s-a adresat Serviciului sanitar judeţean Câmpulung pentru a obţine aprobarea unui stabiliment balnear, pentru diferite băi cu ierburi, flori, molid, stejar, arnică.

Tot în perioada interbelică, printr-o decizie a Prefecturii Câmpulung, în baza legii pentru reglementarea repausului duminical, se stabilesc staţiunile climaterice din judeţ: Câmpulung, Gura Humorului, Vama, Prisaca, Pojorâta şi Fundu Moldovei, în care funcţionau oficii locale de turism, alcătuite de primar, preşedintele comisiei balneo-climaterice, medicul balnear şi reprezentantul Touring Clubului Român”, ne-a povestit Ioan Iţco.

 

Iacobeni, una din cele mai căutate staţiuni de persoane cu probleme locomotorii

„Iacobeniul, care în ultimul timp a decăzut din punct de vedere turistic, era o staţiune balneo în care veneau foarte mulţi evrei la tratament. Unii erau aduşi pe targă, de la gară erau duşi cu căruţele şi după un tratament de o lună, o lună şi jumătate, cu apă sulfuroasă de la Puciosu şi cu lut de la Botoş - Ciocăneşti, o argilă foarte bună pentru împachetări, argilă care se extrăgea chiar din curtea Ocolului Silvic Ciocăneşti, plecau acasă în cârje sau unii pe picioare. Izvorul cu apa sulfuroasă de la Iacobeni este şi acum, dar nu este valorificat, deversând într-un pârâu”, spune cu amărăciune Ioan Iţco.

Dorna Candrenilor a fost declarată staţiune balneoclimaterică în anul 1898, fiind a treia după Vatra Dornei şi Iacobeni şi încadrată în rangul al doilea în Europa. Abia în anul 1925 s-au dat în funcţiune băile de la Dorna Candrenilor,valorificând borcutul prinbăi carbogazoase, cu vapori de apă minerală şi de nămol de la Poiana Stampei, cu o acţiune binefăcătoare în tratarea bolilor de inimă şi vaselor sangvine, anemii. În anul 1940 aici erau trei hoteluri, astăzi zona fiind valorificată la Poian Negrii, dar există posibilitatea ca Dorna Candrenilor să redevină o localitate de interes pentru turişti după ce primarul Dănuţ Candrea a obţinut titulatura de staţiune de interes local”, consideră Ioan Iţco.

 

O parte din metodele de a atrage turiştii în acele vremuri ar putea fi aplicate şi astăzi

Profesorul Iţco spune că dezvoltarea turismului din zonă îl preocupă din tinereţe pentru că „natura, ce a lăsat Bunul Dumnezeu pe pământ, şi cultura tradiţională, ce au lăsat înaintaşii noştri”, pot fi valorificate cu uşurinţă şi pot duce la dezvoltarea turismului. El susține în baza documentelor pe care le-a consultat în arhive, inclusiv la Cernăuți, că încă din cele mai vechi timpuri au existat preocupări de a atrage turiştii în Bucovina

„Intrând în istorie, pentru că la bază sunt istoric şi scriu istoria turismului în Bucovina, aş vrea să vă spun că în 1828, primarul din Vama, împreună cu preşedintele Oficiului de Cură şi Turism, a plecat la Bucureşti şi a obţinut o aprobare ca toţi cei care veneau cu trenul la Vama să aibă reduceri de 50% la bilet.

Vatra Dornei este cea mai cunoscută staţiune turistică din Bucovina, analizele făcute în anul 1805 de cel care a descoperit izvoarele de apă minerală şi beneficiile lor, medicul de district dr. Pluschk, confirmând şi vechimea staţiunii.

La Vatra Dornei, Î.P.S. Visarion Puiu, l-a împuternicit pe inginerul miner Gheorghe Constantinescu să fie administratorul Domeniului Regional Vatra Dornei, iar acest administrator a realizat în acei ani o stradă care a costat 17 milioane de lei. Ca să vă daţi seama ce însemnau 17 milioane de lei în acele timpuri, un bou costa 2 lei.

Î.P.S. Visarion Puiu nu s-a ocupat numai de administrare, a încercat să atragă şi turiştii în zonă, îndemnând medicii din Vatra Dornei ca sâmbăta şi duminica să acorde consultaţii gratuite celor care ajungeau aici cu scopul de a fi cazaţi şi de a servi masa în staţiune. Așa a început turismul în Vatra Dornei.

Sunt multe elemente care ar trebui învăţate din istoria turismului ca mod de organizare, iar o parte din metodele de a atrage turiştii în acele vremuri ar putea fi aplicate şi astăzi, pentru că în momentul de faţă există multe structuri de primire turistică nou construite, vin turişti, mai mult în weekend, dar nu au un program stabilit, nu li se spune ce pot face în zonă. Pe lina organizării sunt multe de făcut”, este de părere Ioan Iţco.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Ioan Iţco: Bucovina este o fabrică de făcut bani. Se poate vinde de la apă până la aer.
 Vizualizări articol: 2648 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 3.33/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 3.3 din 9 voturi
Ioan Iţco: Bucovina este o fabrică de făcut bani. Se poate vinde de la apă până la aer3.359

Facos Suceava
Iulius Mall Suceava
MedClinic
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Autentificaţi-vă pentru a posta comentarii!
Remember
Am uitat parola Înregistrare

Monitorul doreşte ca acest site să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ.
Din acest motiv, cei care postează comentarii la articole trebuie să respecte următoarele reguli:

1. Să se refere doar la articolul la care postează comentarii.
2. Să folosească un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legătura cu textul.
4. Username-ul să nu fie nume de personalităţi ale vieţii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greşeli, incoerenţă, lipsă de documentare etc.

Nerespectarea regulilor menţionate mai sus va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinţă interdicţia accesului la această facilitate a site-ului.



Toyota - Noul Yaris Hybrid
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Local

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei