Raportul conducerii militare despre Spitalul Județean: conducere ineficientă, sectoare COVID pe avarie, testare redusă

În perioada 2-30 aprilie 2020, o echipă militară condusă de generalul-maior în rezervă Ionel Oprea, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a preluat conducerea Spitalului Județean de Urgență “Sf. Ioan cel Nou”.

Redăm în continuare o parte din raportul transmis Ministrului Sănătății de către secretarul de stat Oprea.

Documentul descrie situația din unitatea spitalicească la momentul venirii conducerii militare, precum și ce măsuri a luat aceasta pentru a pune instituția pe picioare.

Astfel, potrivit raportului, la Spitalul Județean de Urgență Suceava au fost depistate mai multe deficiențe privind planificarea reacției și protecției față de criza sanitară COVID-19, precum și în alertarea și antrenarea echipelor medicale pentru această situaţie.

Conducerea instituției nu mai era eficientă, Consiliul medical nefiind convocat oficial din luna februarie. Structura funcțională a Spitalului Județean era redusă, iar sectoarele în care erau internați pacienții COVID-19, UPU, laboratorul de imagistică, laboratorul de BK, sectoarele administrativ și logistic funcționau la o capacitate de „avarie” datorită asigurării minimale cu personal – aproximativ 15% din personalul spitalului.

Protecția personalului era improvizată

S-a mai constatat că protecția personalului, cu excepția unor persoane din UPU, sectorul de Boli Infecto-contagioase și Sectorul Boli Interne – COVID-19, era inadecvată, necorespunzătoare, improvizată. În ceea ce privește circuitele funcționale specifice, cu toate că spațiul de spitalizare era împărțit în sectoare COVID-19 și non-COVID, nu s-a putut identifica nici o decizie a conducerii, recomandare a specialiștilor epidemiologi sau o practică în curs care să asigure dimensionarea și separarea lor.

În raport mai scrie că nu a fost asigurat managementul riscului de infectare în afara spitalului, iar capacitatea de testare era redusă și nu a reușit să acopere, în timp util, necesitățile de investigare, mai ales pentru cele efectuate, în urgență, la nivelul secțiilor (cazuri medii-severe) și secției ATI (comunicare dificilă, rezultate oferite tardiv în raport cu necesitățile reale, comunicare numai în format letric, ofertă de servicii inadecvate solicitărilor crizei COVID-19 etc.).

Ce și-a propus conducerea militară

Principalele obiective ale echipei militare au fost acelea de stingere a focarului epidemiologic, operaționalizare a unității sanitare și adaptare a acesteia la perioada epidemică, precum și de creare a compartimentului de recoltare-procesare și stocare plasmă terapeutică COVID-19, la Centrul de transfuzii județean.

De asemenea, o componentă importantă a reprezentat-o și comunicarea atât internă, cât și cea externă.

Ministerul Sănătății menționează că în timpul misiunii echipa condusă de generalul Oprea a luat măsuri privind protecția individuală a personalului, stabilirea circuitelor funcționale specifice, carantinarea instituționalizată a personalului sănătos, controlul respectării normelor de protecție individuală și a circuitelor funcționale de către angajații spitalului.
„A fost elaborat un Plan etapizat de operaționalizare graduală a Spitalului Județean de Urgență Suceava pentru atingerea capacității de răspuns maximal și s-au întocmit, avizat și implementat procedurile, protocoalele și ghidurile de practică – în diagnosticarea, tratarea și îngrijirea pacienților COVID-19. A fost testat întreg personalul medical și a fost crescută capacitatea de testare SARS-COV-2 a unității”, se arată în raport.

Măsuri eficiente

Potrivit documentului, au fost luate o serie de măsuri și la nivelul secției ATI care au dus la creșterea capacității secției atât din punct de vedere al spațiilor, numărului de paturi și a capacității de ventilare.

A fost proiectat un pavilion de triaj-admisie – TI pentru sectorul Boli
infecto-contagioase și mai multe unități modulare de acces protejat pentru personalul spitalului (garderobă + sector echipare protecție – decontaminare – pentru fiecare acces/circuit în spital).

A fost asigurată colaborarea cu structurile administrative locale (din partea cărora a beneficiat de sprijin maximal) și informarea oportună a populației din regiune și la nivel național.

„A fost predat un spital funcțional”

Ministerul de resort precizează că „în data de 1 mai 2020 a fost predat un spital funcțional noii conduceri interimare care este legitimă și beneficiază de încredere și susținere din partea întregului colectiv al spitalului, care are experiență competentă managerială, are planuri clare, sistematice – de acțiune, obiective bine stabilite, are autoritate și potențial de conducere corespunzător”.

Au fost reluate și activitățile Consiliului medical, Comitetului director la nivel corespunzător solicitărilor și s-a intensificat colaborarea cu membrii Consiliului de administrație al spitalului. Documentele administrative – ROI, ROF, proceduri operaționale, cerințe și circuite funcționale, planuri de operaționalizare și reacție specifice crizei sanitare COVID-19 au fost actualizate, analizate și avizate.

Resursă umană recuperată

Spitalul este pregătit pentru escaladarea/descaladarea epidemică COVID-19, se menționează în raport. Sunt asigurate protecția individuală a personalului conform normelor legale, circuite funcționale și zone de diagnostic/tratament specifice crizei. Resursa umană este recuperată într-o proporție importantă.

Riscul de infecție al personalului a fost diminuat la maximum (ținută de protecție, circuite funcționale, antrenamente ale personalului, relații în serviciu).

„Ceea ce s-a întâmplat la Suceava trebuie să reprezinte o lecție pentru noi toți. După ridicarea stării de urgență vom avea mult de lucru pentru reorganizarea și eficientizarea sistemului sanitar. Consider că, pentru încă o perioadă, unitățile sanitare trebuie să rămână în coordonarea ministerului. Este nevoie și de actualizarea legii sănătății pentru că actuala variantă este depășita”, a declarat Nelu Tătaru, ministrul Sănătății.