La Moldovița s-a desfășurat pe 9 aprilie, în Duminica Floriilor – Intrarea Domnului în Ierusalim, ediția a XI-a a Festivalului Ouălor Încondeiate. Deși deschiderea oficială a manifestării era programată pentru ora 13, cu două ore mai devreme sala polivalentă din centrul comunei era plină de zeci de încondeietori din localitățile județului, din Botoșani și din Ucraina, de copii de la școlile din comună, toți îmbrăcați în port popular, dar și de numeroși vizitatori.
Vedetele festivalului au fost ouăle încondeiate, realizate cu mare măiestrie atât de meșterii populari, cât și de gospodinele din zona Câmpulung Moldovenesc. Pe lângă harul cu care huțulii de aici știu să închistreze ouăle, acești oameni trebuie apreciați și pentru modul în care pun în valoare comorile din lada bunicilor, pentru a duce mai departe tot ceea ce a fost mai frumos și mai trainic în sufletul neamului lor, dar și pentru păstrarea rețetelor culinare tradiționale. Majoritatea meșterilor încondeietori prezenți în expoziție au venit din satele huțule ale Bucovinei: Ulma, Izvoarele Sucevei, Paltinu, Argel, Vatra Moldoviței, Moldovița, locuri în care se păstrează formele arhaice ale acestui meșteșug, un colorit original și o suită întreagă de motive cu o simbolistică aparte (coarnele berbecului, cărarea rătăcită, poloneza, 40 de clini, frunza de stejar, scara vieții, crucea pascală, cârligul ciobanului, grebla, frunza de stejar, soarele) ouăle astfel decorate fiind numite și ouă bătrânești.
Adevăratul festival al ouălor încondeiate este în dimineața primei zile a sărbătorilor de Paști
Ca în fiecare an, manifestarea a început cu o rugăciune, preotul protopop Aurel Goraș citind și o rugăciune de binecuvântare a meșteșugarilor, a artiștilor care încondeiază ouă, dar și a celor care fac și celelalte meșteșuguri.
Preotul protopop Aurel Goraș a precizat: „Noțiunea de festival vine de la un cuvânt latinesc care înseamnă ceva care aduce o sărbătoare. Atunci când deschidem zestrea de tradiții, de istorie, de cultură a unui neam este o sărbătoare pentru noi. Toți ați venit aici ca să dovediți că ați păstrat aceste datini și tradiții.
Sărbătoarea aceasta nu este sărbătoarea propriu-zisă a ouălor încondeiate. În ziua de Florii este o Înainte Prăznuire a Învierii Domnului. Această prezentare de artă de meșteșuguri este și astăzi o sărbătoare, dar adevărata sărbătoare, adevăratul festival al ouălor încondeiate este în dimineața duminicii Învierii Domnului. Dacă veți veni la Moldovița în jur de ora 7,00 veți vedea în jurul bisericii peste 1.000 de coșuri foarte frumos orânduite, fiecare coș având câteva ouă încondeiate de cea mai înaltă calitate. Atunci coșarca și oul se sfințesc, atunci ne sfințim și noi prin mâncarea și oul încondeiat pe care după sfințire le ducem la casele noastre. Oul încondeiat sfințit va trona în casa noastră la loc de cinste”.
Preotul Goraș i-a binecuvântat prin stropirea cu agheasmă pe cei prezenți, dar și produsele expuse.
Obiceiurile și meșteșugurile vechi nu sunt în pericol să se piardă
Festivalul Ouălor Încondeiate de la Moldovița a fost organizat de Primăria și Consiliul Local Moldovița, în parteneriat cu Consiliul Județean Suceava, prin Centrul Cultural Bucovina și Muzeul Ouălor Încondeiate „Lucia Condrea”, în cadrul proiectului „Paștele în Bucovina”.
Alături de expozanți au fost și directorul Centrului Cultural Bucovina, Sorin Filip, senatorul Daniel Cadariu, vicepreședintele Consiliului Județean Gheorghe Niță, primarul din Ciocănești, Radu Ciocan, fostul lider PMP Suceava Corneliu Popovici.
Manifestarea s-a desfășurat pe mai multe secțiuni: Ouă încondeiate (copii, adulți), Artă tradițională veche, la care participanții au prezentat obiecte tradiționale vechi, elemente ale costumului popular huțul, icoane, Gastronomie, secțiune în cadrul căreia au fost pregătite bucate tradiționale de post și preparate din pește, Coșul de Paște și Costum popular.
De la primarul din Moldovița, Traian Iliesi, am aflat că este destul de greu să aduni la un loc oameni din atâtea sate care să arate că nu și-au uitat rădăcinile, să demonstreze că obiceiurile și meșteșugurile vechi nu sunt în pericol să se piardă într-o perioadă atât de zbuciumată și sunt dornici să arate lumii de unde vin, cine sunt și ce transmit mai departe tinerei generații. Edilul a făcut cunoscut și faptul că prezența la acest festival este mai mare de la an la an, vizitatori din întreaga țară fiindcurioși să vadă, să admire, să cumpere ouăle încondeiate de huțuli.
”Este o mare sărbătoare pentru comuna noastră. Mulțumesc tuturor celor prezenți, pentru că nu este ușor să vii îmbrăcat în costum popular, să încondeiezi ouă, să prezinți cele mai bune bucate specifice acestei zile, din care să nu lipsească peștele.Important este că de la an la an tineretul iubește acest port și aceste obiceiuri specifice zonei noastre huțule, dar și din Bucovina. Toți acționăm ca o echipă care încearcă să clădească ceva pentru această zonă. Avem convingerea că tânăra generație va duce mai departe cu succes aceste tradiții, ceea ce am construit noi cărămidă cu cărămidă”, a declarat Traian Iliesi.
Ou-i viața, înnoirea, e sămânța, nemurirea
De la profesoara Ilaria Pușcă am aflat că huțulii țin cu strășnicie la obiceiurile lor, la ținuta lor. Acest lucru se observă în cromatică, toate cămășile sunt în culorile roșu și verde, iar cromatica nu depinde de vârsta celui care o poartă. Dacă la români, odată cu înaintarea în vârstă, culorile de pe ia femeii se apropie spre negru, la huțuli acest lucru nu se întâmplă, până la sfârșitul vieții femeia poartă cămăși înflorate frumos.
„Acesta e un obicei, ce se-ntreabă la femei, că-i grea treabă, migăloasă, nici bărbații nu se lasă, în satul huțul se-nvață, a închistri ouă de rață. Ou-i viața, înnoirea, e sămânța, nemurirea, și pe dânsu-s meșterite, semne îndelung gândite: puii toți de pe altiță, florile din poieniță, drumuri, stele, sori și cuci, brâie, forme, brazi și cruci. Toți copiii de aici, au învățat de la bunici, că-n frumoasa Bucovină, chișița-i ca o regină. Nu-i frumoasă, arătoasă, îi ca o cenușăreasă, dar face din ou minune, ce încântă întreaga lume. Asta-i moștenirea noastră, plugul, chișița și coasa, doina, dorul, stâna, casa”, ne-a descris profesoara Ilaria Pușcă meșteșugul oului închistrit huțul.
Oala de lut și cuptorul cu lemne, o parte din secretul bucătăriei huțule
La festivalul de la Moldovița s-a prezentat și coșul pascal. Copiii au venit cu coșuri pregătite cu bunătăți așa cum vor face și când vor merge alături de părinți să le sfințească la biserică. Coșul împletit din nuiele cu bucate pregătite pentru sfințire, în dimineața primei zile a Învierii Domnului, adăpostește, sub ștergarul alb, împodobit cu minunate cusături, pască, ouă roșii, ouă tradiționale cu motive huțule, preparate din carne, cârnați, friptură, drob de miel, ceapă verde, sare, piper. În mijlocul coșului este o babă pe care se așază cel mai frumos ou, care are ca simbol o cruce, ne-a explicat învățătoarea Angelica Balabasciuc, unul dintre cadrele didactice care au însoțit copiii de la Liceul Tehnologic “Vasile Cocea” Moldovița.
La secțiunea Gastronomie, tinerii din Moldovița au fost cei care au atras atenția cu sărmăluțe de post, păstrăv prăjit, tartine cu pastă de icre, salată de pește, cozonac de post, pască și prăjituri de post. Fiind locuitori ai zonei de munte, cu case răsfirate pe munți, huțulii folosesc încă modul tradițional de preparare a bucatelor, renunțând în perioada sărbătorilor la facilitățile tehnologice moderne. Așa cum am aflat de la expozanții de la secțiunea gastronomică, acesta este unul dintre secretele bucătăriei huțule. Covețile pentru frământat, lingurile și alte elemente cu care se învârte în bucate sunt din lemn de tei sau larice, iar vasele în care se coace baba și se fierb sarmalele sunt din lut. Frământatul aluatului pentru pască, cozonac, pregătirea compoziției pentru sarmale și răsucirea acestora se fac în vecinătatea cuptorului aprins, în care se pun numai lemne drepte, fără noduri.
Săptămâna dintre Florii și Paște este menită treburilor gospodărești, cu excepția Joii Mari, considerată Paștele Moșilor, când munca este interzisă până după întoarcerea de la biserică, de la Denii. În această zi se pot vopsi ouăle și se pot arde resturile vegetale din gospodărie, focul din Joia Mare fiind în mitologia bucovineană cel care îi încălzește pe cei adormiți.
Premii pentru câștigători
Manifestarea de la Moldovița s-a încheiat cu spectacolul oferit de copiii de la școlile din Moldovița, Argel, Paltinu, Vatra Moldoviței, Ciumârna, care, împreună cu profesorii și învățătorii care îi îndrumă, au arătat că „frumosul rămâne peren și ne aparține”, cum a caracterizat scriitorul bucovinean Casian Balabasciuc evoluția celor mici.
La toate secțiunile artistice au fost acordate diplome și premii, două jurii, unul format din specialiști de la Centrul Cultural Bucovina și prezidat de directorul instituției, solistul de muzică populară Sorin Filip, și unul format din specialiști în etnografie și folclor, cadre didactice și scriitorul Casian Balabasciuc, stabilind câștigătorii la secțiunea Gastronomie, respectiv la secțiunile Ouă încondeiate (copii, adulți), Artă tradițională veche, Coșul de Paște și Costum popular.
